
Autor : Vasile Anton Ieșeanu: Mircea
Eliade , spune că trăim sub „teroarea istoriei”!. Nu sub teroarea
istoriei au trăit strămoșii noștri și nici noi nu trăim sub teroarea
istoriei ci, sub teroarea marilor prădători. Și mai cu seamă
sub teroarea Marelui Prădător de la răsărit de la Rusia
țaristă, la URSS-ul stalinist, acum Rusia oligarhului
kaghebist Putin. Teroare asupra românilor
prin rusificare forțată s-a dezlănțuit odată cu momentul când
la 1812 o „haită de lupi ” ( sintagma îi aparține romancierului rus Soljențîn, referindu-se la
KGB-ul sovietic) care a pus laba pe Basarabia!
„Stalin și poporul rus , libertate ne-au adus„ , scandau
comuniștii și necomuniști sub forța armelor și baionetelor prădătorilor
ruși! Corect și adevărat este: Stalin și poporul rus doar teroare, foamete și crime ne-au adus.
Avertismentul
lui Eminescu, surprinzător de intuitiv, ceea ce demonstrează
că, în conformitate cu viziunea lui Spinoza asupra nivelurilor de cunoaștere,
Eminescu, ca multe alte genii, se clasează
la nivelul 3 al cunoașterii intuitive. Da, cred că Eminescu, un adevărat
erudit, pasionat de cunoaștere, a avut
ca și Creangă sclipiri vizionare de
profet al viitorului pentru
români. Eminescu,
ca un profet al răului iudeo-bolșevic ce avea să vină, adus pe tancuri de Marele prădător de la
răsărit, după marea trădare națională de la 23 August 1944, Eminescu
scria în 1874, în poemul Împărat și proletar: „Ei brațul tău înarmă ca
să lovești în tine, / Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.” Doamne, ce mari tragedii au suferit românii din partea
românilor după ce Marele prădător de la răsărit,, după dezastruoasa
cedare a Basarabiei și Bucovinei
de către canalia regală Carol al
II-lea, din data de 27 iunie 1940, urmată mai apoi de marea trădare
națională de la 23 August 1944 a
regelui Mihai I, precum și marea
trădare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, care, cramponându-se de putere
a aruncat România și pe români iarăși în capcana marionetelor Marelui
Prădător de la răsărit. Eu
văd toate întâmplările ale istoriei noastre nefaste ca o
fatalitate programată chiar de noi românii și de conducătorii noștri imbecili din
perioada interbelică carlistă. Ca și cum istoria noastră ar fi fost programată
de mână invizibilă în corelație cu
starea morală a nației noastre. Filozofii stoicismului au intuit acest fenomen al
mâinii invizibile, al conexiunii Inconștientul uman cu Universul cu
peste două mii de ani în urmă. „Ne
rugăm cerurilor atotputernice (în sec XX și XXI
Dumnezeului iudeo-creștin), cum să scăpăm de acest calvar?. Nebunule , îți lipsesc brațele? Ori poate
zeii au uitat să te înzestreze cu o pereche?
Stai și roagă-te ( române, zic eu) să nu-ți curgă nasul!
Sau mai bine ștergeți-l și încetează să mai cauți un țap ispășitor!
”(Epictet , Diatribe2.16.13) Avem
două mari păcate mioritice, ruga
la Dumnezeul iudeu și a da vina pe un țap ispășitor oricine,
pentru calvarul nostru… Numai noi
suntem fără de păcat. Eu numesc acest fenomen cuantic de conexiune a Inconștientului colectiv cu
invizibila energie cuantică,pentru un destin fast sau nefast
conform cu starea morală a unei
colectivități umane, sau individuale . Activiștii mistici au
speculat imediat că energia este Dumnezeu!
Recte că Dumnezeul iudeo-creștin „este energie”. Oare
aceste întâmplări nefaste
din istoria nefastă a românilor
sec. XX sunt întâmplătoare? C.G. Jung a numit acest fenomen, Sincronicitate : un principiu de conexiune acauzal.
Cum a ajuns un dezertor criminal Carol al II-lea rege al României?... Ne explică istoricul francez Jaques
de Launay într-o scurtă istorie - A
cincea valiză, Titulescu și Europa,
dedicată marelui diplomat român Nicolae
Titulescu. Cine
era Carol, fiul lui Ferdinand și al
reginei Maria. La 27 august/9
septembrie 1918, Carol părăseşte Regimentul 8 Vânători – pe care îl comanda,
onorific, cu gradul de colonel – deghizat în uniformă de ofiţer rus, pentru a
se căsători în secret, la Odessa, cu „iubirea vieţii lui”, Zizi Lambrino.
A fost pedepsit cu 75 de zile de „arest” la Mănăstirea
Horaiţa (jud. Neamţ), în vreme ce un alt
ofițer dezertor , anume Lt. Col
Alexandru Crăiniceanu a fost executat pentru
dezertare și trădare în fața unității pe care o comandase .Oare a fost ou pură
întâmplare această deghizare a prințului Carol ala II-lea în uniformă de
ofițer rus și de înaltă trădare? Oare
ereditatea cărui străbun o moștenea
ca dominată psihomentală acest
aventurier fustangiu?... Nu
se poate oare corela dezertarea cu întâmplarea cea mai nefastă din istoria noastră
nefastă, când în calitate de Rege – dictator al României a
organizat un al doilea Consiliu
de Coroană aceiași zi nefastă de 27 iunie 1940 pentru „a deghiza” marea trădare națională a cedării fără luptă
a Basarabiei și Bucovinei?!... Oare NKVD-ul
sovietic nu a jucat nici un rol
în aducerea pe tron a acestui rege
trădător de neam și țară și în
cedarea fără luptă la Ultimatumul
stalinist a Basarabiei și Bucovinei de nord
din 26 iunie 1940?... Ba eu cred că Elena Lupescu , la fel ca și
Elena Ceaușescu, a avut rolul cel mai nefast
în distrugerea cetății România ,
asemenea Elenei din Troia. Le putem numi coincidențe bizare! Dar oare
nu sunt întâmplări acauzale
generate de Inconștientul colectiv? Dar, cum a ajuns rege al României, un dezertor, cartofor și fanfaron, după ce a
renunțat la tron pentru metresa sa,
evreica cea roșcată, Elena Lupescu?... Cum
a ajuns această canalie rege dictator Carola al II-lea să decidă soarta României?... Și mai cu seamă soarta
românilor!!! Ne
spune istoricul francez Jacques de
Launay în A cincea valiză. Și eu
am mai mare încredere în ce au scris
istoricii străini despre România,
decât în istoricii români! Cine putea să se implice în aducerea pe tronul României a acestei
canalii? Un evreu! „În ciuda eșecului său din 1927,
prințul Carol n-a renunțat la
coroană. Instalat în Anglia, împreună cu Lupeasca, a văzut venind la el noi
aventurieri! Unul din ei Maurice Leiba, alias Leibovici, zis Barbu Ionescu,
pare să fie foarte bogat..are interese și prietenii în industria hotelieră din
anglia , Belgia, Franța. E hotărât să se lege de averea prințului, pe care îl
instalează la el, la Godstone, în Surrey. Îi facilitează deplasările și-i oferă
chiar un sejur de vacanță la prețuri avantajoase într-un palat
pe Coasta de Azur. Și mai activi
sunt emisarii lui Henry Deterding, marele patron al lui
Royal Dutch Shell. Acest rege al
petrolului vizează recucerirea puțurilor de petrol caucaziene care îi
aparțineau. Pentru asta a sprijinit expediția armatelor albe ale lui Wrangel și
Kolcek și după eșecul lor joacă
cărți. Carol este una din ele! Oamenii lui Deterding îl ajută pe Carol să-și
pregătească restaurarea. În primăvara anului 1928, la Godstone, prințul
redactează împreună cu Lupeasca, bătrânul ei tată și fratele mai mic un
manifest destinat românilor: <Doamna
Lupescu nu este cauza renunțării
mele la tron și ea nu mă va împiedica să-mi fac datoria> Apoi
Deterding îi oferă avionul care ăi va servi la întoarcere. (Jacques de Launay –
A v cincea valiză, Titulescu și Europa
. Să ajungă un „cățel al cocoanei”, cum spun oltencele bărbaților cu capul complet sub fusta amantei
cum a fost Carol al II-lea sau sub fusta nevestei cum a fost tovarășul Nicolae Ceaușescu și aceasta să
decidă soarta unui popor asta înseamnă să fii mereu pradă a Marilor prădători. Cum a ajuns o evreică, o roșcată pistruiată să
decidă soarta poporului român? Cum a ajuns „savanta de renume mondial” ,
cu
4 clase, tovarășa Elena
Ceaușescu să decidă soarta
românilor . Asta înseamnă să fim așa cum
am scris în poemul meu: O nație ce
își alege imbecili aleșii
O
nație ce își alege, imbecili, aleșii…/Nu poate fi o națiune - prea
infantili,/ Ne joacă cum vor ei - codoșii! /Ne maturizăm sau
devenim futili?! Odată
impus rege pe tronul României a început sabotarea României, prin instigarea
și învrăjbirea clasei noastre
politice. „Acest sanguin greoi scrie
Jaques de Launay, lipsit de orice
scrupul, flancat de o prietenă avidă,
vizează de asemenea – istoria a demonstrat-o , să-și constituie repede și prin orice mijloace o mare avere
personală!” La 7 iunie 1931 Malaxa și Ausschmit se prezintă la Palat și
îi cer audiență. Îi înmânează regelui o servietă conținând 100 milioane lei:
Malaxa spune : <Maiestate, marea industrie vă este profund
recunoscătoare pentru tot ce ați făcut
pentru ea și vă aduce aceasta ca dar pentru palat.>”. Un
conducător cumpărat e un conducător de
rahat! Corupția regelui cartofor și „fanfaron”,
cum îl etichetează istoricul francez
Jacques de Launay , un admirator sincer al diplomatului român Nicolae Titulescu, cangrenează întreaga societate românească. „Din acel moment, departe de a se sprijini
pe unitatea națiunii, obținute la momentul restaurării sale, suveranul va începe o luptă surdă pentru
puterea personală.” Îngrozitor
conducător de stat - un dictator!