Dacă, până la revoluția din 1989, în România
comunist-ceaușistă, efectul de turmă a produs competiția musculaturii, al hei-rup-ului
proletar, exaltată după revoluție, în revoltele proletare ale
muncitorimii a căror întreprinderi socialiste falimentare s-au închis, prin
sloganul „Noi muncim, nu gândim!”, când competiția era fizică, nu
creativ psihomentală! Comunismul „egalizator” a degenerat al României
popor, transformând nomenclaturiștii și securiștii în prădători ai
propriului popor și pe „oamenii muncii” într-o turmă de animale ascultătoare,
sclavi devotați ai prădătorilor nomenclaturiști și ai securiștilor
- brațul lor înarmat. Degenerarea etnică a omului mioritic
a fost determinată prin anihilarea creativității și
competitivității individuale, prin cenzură fără măsură, prin pumnul și
palma securiștilor brațul înarmat al nomenclaturii comuniste, dar
îndeosebi prin această „pătură superpusă”, nomenclatura care
prin lene, trândăvie și protejare elitistă a progeniturilor au degenerat
congenital chiar progeniturile lor, inducându-le iluzia de „stăpâni” peste
oamenii muncii - sclavii lor. După căderea
comunismului ceaușist triumfalist, în noul regim democratic capitalist,
competitivitatea a revenit ca dominantă a minții creative. Deci putem vorbi despre o competitivizate a minții, când munca fizică e
tot mai mult înlocuită de tehnologie IA și robotizare. Progresul tehnologic
impune individului uman un creier mai sănătos și o minte mai lucidă, mai bine
informată, mai pragmatică și mai creativă.




