Competiția musculaturii versus competiția minții creative

                                                           Dacă, până la revoluția din 1989, în România comunist-ceaușistă, efectul de turmă a produs competiția musculaturii, al hei-rup-ului  proletar,  exaltată după revoluție, în revoltele proletare ale muncitorimii a căror întreprinderi socialiste falimentare s-au închis, prin sloganul „Noi muncim, nu gândim!”, când competiția era fizică, nu   creativ psihomentală! Comunismul „egalizator” a degenerat al României popor, transformând nomenclaturiștii și securiștii în prădători  ai propriului popor și pe „oamenii muncii” într-o turmă de animale ascultătoare, sclavi devotați ai prădătorilor nomenclaturiști și ai securiștilor  -  brațul lor înarmat.  Degenerarea etnică a omului mioritic  a  fost determinată prin anihilarea creativității  și competitivității individuale, prin cenzură fără măsură, prin  pumnul și palma securiștilor brațul înarmat al nomenclaturii comuniste, dar   îndeosebi  prin  această „pătură superpusă”, nomenclatura care prin lene, trândăvie și protejare elitistă a progeniturilor au degenerat congenital chiar progeniturile lor, inducându-le iluzia de „stăpâni” peste oamenii muncii - sclavii lor.                                            După căderea comunismului ceaușist triumfalist, în noul regim democratic capitalist, competitivitatea a revenit ca dominantă a minții creative.                                                                         Deci putem vorbi despre o competitivizate a minții, când munca fizică e tot mai mult înlocuită de tehnologie IA și robotizare. Progresul tehnologic impune individului uman un creier mai sănătos și o minte mai lucidă, mai bine informată, mai pragmatică și mai creativă.