PRADĂ ȘI PRĂDĂTOR: Crunta răzbunare a Marelui prădător de la răsărit pe români - eterna pradă, la Oarba de Mureș!

O POSTARE PENTRU ROMÂNII AMNEZICI CARE ȘI-AU UITAT ISTORIA NEFASTĂ ȘI ȘI-AU LĂSAT MINTEA SĂ LE FI PRĂDATĂ DE PROPAGANDA RUSIEI LUI PUTIN!...

Nu știu dacă URSS-ul comunist stalinist criminal în celelalte state din estul fost comunist, din „lagărul socialist” s-a răzbunat la fel de crunt cum s-a răzbunat pe români, dar pe români s-a răzbunat cel mai crunt după instaurarea comunismului! Cu mâna românilor comuniști și a securiștilor „brațul înarmat al partidului comunist” rușii bolșevici s-au răzbunat crunt .

Prima mare răzbunare a Marelui Prădător de la răsărit a fost răzbunarea pe armata română la Oarba de Mureș!

Termenul "răzbunarea rușilor" la Oarba de Mureș, deși nu este termenul istoric oficial, se referă la masacrul soldaților români prin atacuri frontale inutile ordonate de comandanții sovietici, ca o formă de răzbunare pentru rolul României în lupta împotriva sovieticilor și pierderea Basarabiei. Această tactică a cauzat pierderi umane imense,ajungând la 11.000 de morți, răniți și dispăruți, pentru cucerirea dealului Sângeorgiu, în cadrul Bătăliei de la Oarba de Mureș.

Bătălia de la Oarba de Mureș a avut loc la 16 septembrie – 6 octombrie 1944 între Diviziile 9 și 11 Infanterie române și Divizia germană 8 Cavalerie SS, ...

Deși teoretic România era aliată U.R.S.S., după 23 august, rușii au tergiversat semnarea încetării ostilităților până în momentul în care au fost siguri de ocuparea întregii țări. De asemenea, comportamentul Armatei Roșii a fost unul deplorabil, sovieticii purtându-se asemenea unor cuceritori, nicidecum a unor aliați.

Dincolo de jafurile, violurile și crimele care făceau parte din arsenalul lor obișnuit, rușii au luat prizonieri circa 150 de mii de soldați ai armatei române, care se dezarmaseră, trimițându-i în U.R.S.S. La Oarba de Mureș, soldații români au fost practic sacrificați cu bună știință, aflându-se sub comandă străină, ceea ce face ca evenimentul să fie cu atât mai întunecat. Oarba de Mureș este o mică așezare din județul Mureș, care aparține de orașul Iernut.

În a două jumătate a lunii septembrie și primele zile ale lui octombrie 1944, luptele ajunseseră în această zonă. Aici, elemente ale diviziei 8 Cavalerie SS germane avuseseră timp să construiască un element defensiv redutabil, pe creasta dealului Sângeorgiu. Trupele române, compuse din diviziile 9 și 11 Infanterie din această zona aparțineau Corpului 6 Armată, care se subordona generalului sovietic Serghei Trofimenco.Controversata decizie a generalului sovietic de a ataca frontal

În legătură cu lupta de la Oarbă de Mureș au existat foarte multe controverse.

În perioada comunistă, au existat foarte puține lucrări care să trateze subiectul, deoarece acesta putea leza relațiile cu „marele prieten de la răsărit”. Astfel, această bătălie a fost tratată ca un element secundar al campaniei de eliberare a Ardealului.

Îndreptățit, se pune întrebarea de ce generalul Trofimenco a luat decizia nefastă de a trimite trupele române într-un atac frontal.

În legătură cu aces lucru există mai multe variante.

În primul rând trebuie să ținem cont de gândirea militară sovietică, pe care o vedem și astăzi, în contextul războiului din Ucraina. Adevărul este simplu, comandanții ruși nu au fost învățați că trebuie să-și minimalizeze pierderile, viețile soldaților neavând valoare pentru ei.

Există apoi părerea conform căreia rușii nu aveau nici un interes de a menaja trupele române, folosindu-le doar pentru a-și menaja propria armata.

Mai există și o a treia varianta, poate cea mai întunecată. Ne referim aici la acele voci care susțin că trimiterea diviziilor 9 și 11 Infanterie într-o misiune atât de dificilă a fost un act voit a provoca pierderi cât mai grele capacității militare române.

Motivațiile unui asemenea gest criminal ar varia de la răzbunare pentru comportamentul armatei române în Rusia, până la intenția de a elimina elemente nedorite din armata română.

O armată română slăbită nu ar mai fi fost capabilă să opună nicio rezistență după instalarea sovieticilor în țară, după război. ( sursa HotNews.ro Andrei Stan „ Bătălia în care un general rus a trimis 11.000 de soldați români la moarte”)

Ce aveți de comentat stimați români la această atroce răzbunare a Marelui Prădător de la răsărit?