Faceți căutări pe acest blog

luni, 12 iunie 2017

Cine a inventat #terorismul?





             Terorismul a fost inventat de ruși. Sau cel puțin asta ne lasă să credem Dostoievski în celebrul său roman Demonii. Rușii sunt   genetic  nihiliști. Au  patru   mari vicii, semnalizate și  de Creangă,  care-i fac anarhici:  militarismul, alcoolul,  tabacul  și femeile.    
         Nu întâmplător Pușkin își definea eroul Evgheni Oneghin ca fiind prieten cu Marte, Bachus și Venera. Este evident că spiritul războinic, beția și instinctivitatea sexuală, există la toți masculii, refulată mai mult sau mai puțin de civilizație, însă la ruși este psihic mai  profundă, adică mai inconștientă  decât la alte popoare. 
            Demonii   din inconștient îl  împing pe om spre acțiuni anarhice. Terorismul este  manifestarea  violentă a anarhismului.    Fără îndoială, numai demonii din inconștient îl împing pe un om (considerat ființă dotată cu rațiune și conștiință) să devină criminal fără  un motiv personal.
           Musulmanii au găsit suportul  terorismului în religie, în Coran - jihadismul. Rușii în ideologie și în  nihilism. 
             Dacă rușii vizau oameni politici( care sunt mai mult sau mai puțin vinovați) nu pot înțelege de ce musulmanii și-au îndreptat atacurile asupra oamenilor nevinovați! Invocarea de către ISIS a statului de colonii ale statelor musulmane, îndeosebi cele petroliere nu justifică atacurile mârșave, absurde împotriva oamenilor de rând. 

Ne putem închipui un copil, crescut și educat în spirit umanitar, ca la vârsta majoratului( unii la vârste adolescentine) va ajunge terorist sadic. Oare mă-sa care l-a făcut nu l-ar fi ucis din leagăn dacă ar fi știut că fiul sau fiica ei va ajunge să comită crime. Teroriștii spune scriitorul Varlam Șalamov nu aveau   în Rusia  o speranță de viață mai mare de o jumătate de an. Acum speranța lor de viață s-a micșorat la momentul atacului terorist. Și totuși ce-i mână pe acești tineri în luptă să-și sacrifice viața? Pentru ce? O idealitate, o utopie, un interes material, o sfidare a clasei politice tot mai mai lacomă și mai ineptă. La noi de pildă extrema dreaptă și-a început ascensiunea la putere prin asasinarea prefectului județului Iași.

Acum terorismul a devenit mondial. E o nouă formă de război, un război al tuturor împotriva tuturor și mai cu seamă al musulmanilor împotriva marilor puteri, devenite tot mai abuzive, față de (a)micii lor „strategici” , statele musulmane deținătoare de petrol.

            „Cel mai elocvent caz istoric, deși foarte puțin cunoscut, din motive mult prea evidente pentru a le mai relua aici din nou, îl reprezintă terorismul revoluționar rus care a debutat de la jumătatea secolului XIX și a continuat până la căderea Imperiului Țarist. Potrivit istoricei Anna Geifman, doar în secolul trecut, înainte de 1917, au fost uciși aproximativ 17.000 de oameni în atentatele puse la cale de nihiliști. 
             Cifra, în sine relevantă, devine și mai semnificativă când descoperim funcțiile și originea acestor oameni. Majoritatea lor erau birocrați ai statului, membrii ai familiei imperiale, aristocrați și, nu în ultimul rând, victime colaterale. Prim-miniștri, miniștri, guvernatori, ofițeri de poliție au căzut secerați de gloanțele și bombele revoluționarilor socialiști. Premierul Piotr Stolypin, guvernatorul Moscovei și fratele țarului Alexandru III-lea, Serghei Alexandrovici, ministrul de interne, Viaceslav von Plehve, reprezintă doar cele mai celebre victime. Pe lângă ei, mulți alții au pierit sub urgia unui atac care țintea direct demantelarea statului.
Putem observa astfel o primă diferență importantă față de terorismul contemporan. Vechea gardă nihilistă se concentra asupra figurilor reprezentative ale Imperiului. Nu erau ocoliți indivizi obișnuiți, dar nici nu erau, cu câteva mici excepții, în prim planul „demonilor”. Pe altarul revoluției culoarea sângelui era importantă, deși nu decisivă. Principiul de bază părea să fie: cu cât mai albastru, cu atât mai bine. Însă cel mai important criteriu în alegerea victimelor rămânea fidelitatea lor față de Imperiu. Fără a fi nevoie de sofisticate analize politice, astăzi putem observa, la nivelul de constatare banală, că liderii politici, figurile simbolice ale statului, au o imunitate cvasitotală din partea teroriștilor.(Pentru cine are nevoie de o explicație gata confecționată și la îndemână putem spune că acest fenomen se datorează sistemelor de securitate și informații foarte performante.) În schimb, oamenii obișnuiți s-au transformat în obiectivele favoritele ale sceleraților, ceea ce reprezintă o schimbare de paradigmă relevantă. (Ninel Ganea – Terorismul de ieri și de azi. 7 iunie 2017;


Nu! Nu pot fi de acord   cu   ideea lui Ninel Ganea că  se datorează sistemelor de securitate și informații foarte performante.  Altele trebuie să  fie rațiunile  jihadului pentru care  sunt atacați cetățeni  de rând, nevinovați  și sunt evitați demnitarii  și oamenii politici. Atacurile  teroriste  au dovedit că țintele au fost  alese  cu intenție  din anumite  rațiuni și orice demnitar  sau om politic ar fi putut  fi victimă dacă   jihadiștii ar fi  dorit  să-i extermine. Cred că mai degrabă  se  dorește a induce  opiniei publice occidentale  că puterea  politică democratică   nu poate să-și apere  proprii cetățeni   de atrocități, că sunt vulnerabili sau abandonați  la voia   destinului.     

Vasile Anton Ieșeanu, 12  iunie 2017, Iași            

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu