Ca de obicei, azi, în prima zi cu soare, merg la pădure să fac sport. Din cauza ploilor n-am mai făcut demult sport. Alerg pe cărare până la ruine; așa le numesc și acolo îmi fac antrenamentul de întreținere.
Mă dezbrac și încep exercițiile sub soarele dimineții, dar de frica căpușelor nu mia fac pe iarbă, ci pe un perete, prăbușit , de beton. Comuniștii voiau să construiască acolo o tabără pentru pionieri, dar revoluția a surprins construcția neterminată. Odată abandonată, țăranii din împrejurimi au bătut cu baroasele să scoată fierul. Au mai rămas câțiva pereți în picioare și alții culcați al pământ.
În anii trecuți cărarea din pădure era bătută de îndrăgostiți sau de cei care voiau o partidă de amor-adulter, la hotel Crenguța ; acum de teama căpușelor au renunțat la cărările ascunse din pădure.
Părăsită de oameni, cărarea a început să fie invadată de ierburi. Fobia națională a căpușelor mi-a amintit de povestea prietenul meu Samir, pe care v-o repet cum mi-a spus-o el.
Anul acesta, mi-a spus Samir, de 1 mai, am hotărât să mergem cu toată familia, in corpore, să petrecem ziua muncii, cu mici și bere, la iarbă verde. Știam o poieniță, undeva, pe dealul Cetățuia, departe de intruși, ce oferă o oarecare intimitate. Am cărat de la mașină toate cele necesare picnicului și am început pregătirea.
Socrul meu a pregătit focul , soacră-mea și nevastă-mea au pregătit cele necesare picnicului - frigăruile, micii, pulpele și aripioarele, mă rog , un festin pentru un batalion. Socrul meu ne-a preparat o ciușca de ardei - un sos ultrapicant după o rețetă adusă de prin Oltenia, foarte bună pentru friptura la grătar .
Rețetă e simplă: se coc roșii și ardei iuți pe grătar, se curăță și se pasează cu furculița, se adaugă usturoiul zdrobit , sare după gust, se amestecă, rezultând un sos ultrapicant. Ciușca de ardei are efectul unui cocktail Molotov - se cere stinsă cu multă bere sau vin! Ei bine, pe la patru după amiază , toropiți de mâncare și băutură, am căzut la datorie. Soția mea citea o poveste fetiței , eu îmi făceam siesta pe o pătură la umbră , soacră-mea pe o altă pătură citea o revistă.
Socrul meu, vajnic băutor de vin, văzând că nu are cu cine face conversație, plictisindu-se de moarte, a început o discuție aprinsă cu un pet de 1,5 litri de vin. Trebuie să menționez că nu obișnuiește să bea din comerț, are via lui și-i place mult căpșuna pe care o pregătește singur. Vinul e foarte bun, uneori am impresia că e mai bun decât un nobil veritabil.
Prins în polemica cu paharul , în vreo jumătate de oră, a golit pet-ul. A terminat el vinul , dar și vinul l-a terminat, instant, pe el. A căzut , secerat, lângă pet-ul gol, direct pe iarbă și a fost imposibil să-l mai trezim. Eu am plecat cu soția și fetița, iar mama soacră a rămas să-l păzească. Se făcuse seara și el tot nu-și revenise. M-a sunat soacră-mea și mi-a spus că nu poate să-l trezească. Am apelat la un amic ; acesta a venit cu mașina , l-am târât prin pădure, cărându-l unul de un braț și celălalt de un braț. L-am dus acasă unde a căzut în pat lemn-Tănase.
A doua zi m-a sunat să-mi spună că, făcând duș, a observat pe unul din testicule o mică excrescență, cât un bob de mazăre, de culoare neagră. A pipăit și și-a dat seamă că nu e excrescență ci e ceva exterior. Apoi a mai văzut una, mai sus, în zona inghinală.
Încă mahmur a realizat că-s căpușe. ,,Ați fost la doctor? ” l-am întrebat. ,,Nu, nu am fost.” ,,Și cum le-ați scos? ,,Bine, cu degetele.” ,,Cu degetele?!”, fac eu mirat de indiferența lui la pericol. ,,Da, cu degetele. Le-am apucat de corp și le-am tras afară… s-a desprins și o bucată din epidermă… ” ,,Cum, nu ați fost la doctor?!... Ați văzut ce-a pățit actorul Șerban Ionescu! Boala Lyme este foarte periculoasă... Boala Lyme sau borelioza este o infecţie cauzată de o bacterie, Borrelia burgdorferi, transmisă de căpuşă, Ixodes ricinus, un parazit al rozătoarelor mici, al cerbilor, câinilor şi, uneori, al omului, îmi citează el un text preluat de pe net.
Pe prietenul meu, Samir, îl știam un pic paranoic, așa că nu mă mira panica lui. ,,Nu, n-am fost. De ce să mă duc, la doctor, dacă am rezolvat, singur, problema căpușelor. Cred că, ori erau bete de la vin , ori moarte de la ciușcă. Mai sigur că erau bete. Cum au tras prima înghițitură de sânge s-au îmbătat și au adormit. Sau au paralizat. Dumnezeu știe! Dacă erau zdravene la cap, atunci ar fi trebuit să fie umflate cât o cireașă, dar așa cum arătau, mici și fără vlagă, sigur erau bete… N-am știut de cele două intruse, până a doua zi, când am făcut duș.
Prima am zărit-o pe cea înfiptă pe unul din testicule. Era cât un bob de mazăre. Mi-am zis: ce dracu mi-a ieșit pe testicul?!... M-am lovit oare și e sânge închegat. Când pun mâna simt că e ceva străin. Atunci m-am dumirit. Era o căpușă. Au, Creatura dracului, tocmai aici, în zona intimă, ți-ai găsit spațiul vital?! Am smuls-o imediat, dar colții au rupt și un pic de piele. A rămas un mic semn roșu. Am dat cu alcool mentolat și gata. Și pe cealaltă la fel...”
,,Ați avut noroc!” i-am zis socrului meu. ,,Vinul meu m-a salvat. Sau ciușca de ardei. Sau și vinul și ciușca de ardei. Nu știu! Oricum, combinația asta e ucigătoare pentru căpușe! ”
Vasile Anton, Iași, 25 mai 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu