Autor : Vasile Anton Ieșeanu: Mircea Eliade , spune că trăim sub „teroarea istoriei”!. Nu sub teroarea istoriei au trăit strămoșii noștri și nici noi nu trăim sub teroarea istoriei ci, sub teroarea marilor prădători. Și mai cu seamă sub teroarea Marelui Prădător de la răsărit de la Rusia țaristă, la URSS-ul stalinist, acum Rusia oligarhului kaghebist Putin. Teroare asupra românilor prin rusificare forțată s-a dezlănțuit odată cu momentul când la 1812 o „haită de lupi ” ( sintagma îi aparține romancierului rus Soljențîn, referindu-se la KGB-ul sovietic) care a pus laba pe Basarabia! „Stalin și poporul rus , libertate ne-au adus„ , scandau comuniștii și necomuniști sub forța armelor și baionetelor prădătorilor ruși! Corect și adevărat este: Stalin și poporul rus doar teroare, foamete și crime ne-au adus. Avertismentul lui Eminescu, surprinzător de intuitiv, ceea ce demonstrează că, în conformitate cu viziunea lui Spinoza asupra nivelurilor de cunoaștere, Eminescu, ca multe alte genii, se clasează la nivelul 3 al cunoașterii intuitive. Da, cred că Eminescu, un adevărat erudit, pasionat de cunoaștere, a avut ca și Creangă sclipiri vizionare de profet al viitorului pentru români. Eminescu, ca un profet al răului iudeo-bolșevic ce avea să vină, adus pe tancuri de Marele prădător de la răsărit, după marea trădare națională de la 23 August 1944, Eminescu scria în 1874, în poemul Împărat și proletar: „Ei brațul tău înarmă ca să lovești în tine, / Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân.” Doamne, ce mari tragedii au suferit românii din partea românilor după ce Marele prădător de la răsărit,, după dezastruoasa cedare a Basarabiei și Bucovinei de către canalia regală Carol al II-lea, din data de 27 iunie 1940, urmată mai apoi de marea trădare națională de la 23 August 1944 a regelui Mihai I, precum și marea trădare a tovarășului Nicolae Ceaușescu, care, cramponându-se de putere a aruncat România și pe români iarăși în capcana marionetelor Marelui Prădător de la răsărit. Eu văd toate întâmplările ale istoriei noastre nefaste ca o fatalitate programată chiar de noi românii și de conducătorii noștri imbecili din perioada interbelică carlistă. Ca și cum istoria noastră ar fi fost programată de mână invizibilă în corelație cu starea morală a nației noastre. Filozofii stoicismului au intuit acest fenomen al mâinii invizibile, al conexiunii Inconștientul uman cu Universul cu peste două mii de ani în urmă. „Ne rugăm cerurilor atotputernice (în sec XX și XXI Dumnezeului iudeo-creștin), cum să scăpăm de acest calvar?. Nebunule , îți lipsesc brațele? Ori poate zeii au uitat să te înzestreze cu o pereche? Stai și roagă-te ( române, zic eu) să nu-ți curgă nasul! Sau mai bine ștergeți-l și încetează să mai cauți un țap ispășitor! ”(Epictet , Diatribe2.16.13) Avem două mari păcate mioritice, ruga la Dumnezeul iudeu și a da vina pe un țap ispășitor oricine, pentru calvarul nostru… Numai noi suntem fără de păcat. Eu numesc acest fenomen cuantic de conexiune a Inconștientului colectiv cu invizibila energie cuantică,pentru un destin fast sau nefast conform cu starea morală a unei colectivități umane, sau individuale . Activiștii mistici au speculat imediat că energia este Dumnezeu! Recte că Dumnezeul iudeo-creștin „este energie”. Oare aceste întâmplări nefaste din istoria nefastă a românilor sec. XX sunt întâmplătoare? C.G. Jung a numit acest fenomen, Sincronicitate : un principiu de conexiune acauzal. Cum a ajuns un dezertor criminal Carol al II-lea rege al României?... Ne explică istoricul francez Jaques de Launay într-o scurtă istorie - A cincea valiză, Titulescu și Europa, dedicată marelui diplomat român Nicolae Titulescu. Cine era Carol, fiul lui Ferdinand și al reginei Maria. La 27 august/9 septembrie 1918, Carol părăseşte Regimentul 8 Vânători – pe care îl comanda, onorific, cu gradul de colonel – deghizat în uniformă de ofiţer rus, pentru a se căsători în secret, la Odessa, cu „iubirea vieţii lui”, Zizi Lambrino. A fost pedepsit cu 75 de zile de „arest” la Mănăstirea Horaiţa (jud. Neamţ), în vreme ce un alt ofițer dezertor , anume Lt. Col Alexandru Crăiniceanu a fost executat pentru dezertare și trădare în fața unității pe care o comandase .Oare a fost ou pură întâmplare această deghizare a prințului Carol ala II-lea în uniformă de ofițer rus și de înaltă trădare? Oare ereditatea cărui străbun o moștenea ca dominată psihomentală acest aventurier fustangiu?... Nu se poate oare corela dezertarea cu întâmplarea cea mai nefastă din istoria noastră nefastă, când în calitate de Rege – dictator al României a organizat un al doilea Consiliu de Coroană aceiași zi nefastă de 27 iunie 1940 pentru „a deghiza” marea trădare națională a cedării fără luptă a Basarabiei și Bucovinei?!... Oare NKVD-ul sovietic nu a jucat nici un rol în aducerea pe tron a acestui rege trădător de neam și țară și în cedarea fără luptă la Ultimatumul stalinist a Basarabiei și Bucovinei de nord din 26 iunie 1940?... Ba eu cred că Elena Lupescu , la fel ca și Elena Ceaușescu, a avut rolul cel mai nefast în distrugerea cetății România , asemenea Elenei din Troia. Le putem numi coincidențe bizare! Dar oare nu sunt întâmplări acauzale generate de Inconștientul colectiv? Dar, cum a ajuns rege al României, un dezertor, cartofor și fanfaron, după ce a renunțat la tron pentru metresa sa, evreica cea roșcată, Elena Lupescu?... Cum a ajuns această canalie rege dictator Carola al II-lea să decidă soarta României?... Și mai cu seamă soarta românilor!!! Ne spune istoricul francez Jacques de Launay în A cincea valiză. Și eu am mai mare încredere în ce au scris istoricii străini despre România, decât în istoricii români! Cine putea să se implice în aducerea pe tronul României a acestei canalii? Un evreu! „În ciuda eșecului său din 1927, prințul Carol n-a renunțat la coroană. Instalat în Anglia, împreună cu Lupeasca, a văzut venind la el noi aventurieri! Unul din ei Maurice Leiba, alias Leibovici, zis Barbu Ionescu, pare să fie foarte bogat..are interese și prietenii în industria hotelieră din anglia , Belgia, Franța. E hotărât să se lege de averea prințului, pe care îl instalează la el, la Godstone, în Surrey. Îi facilitează deplasările și-i oferă chiar un sejur de vacanță la prețuri avantajoase într-un palat pe Coasta de Azur. Și mai activi sunt emisarii lui Henry Deterding, marele patron al lui Royal Dutch Shell. Acest rege al petrolului vizează recucerirea puțurilor de petrol caucaziene care îi aparțineau. Pentru asta a sprijinit expediția armatelor albe ale lui Wrangel și Kolcek și după eșecul lor joacă cărți. Carol este una din ele! Oamenii lui Deterding îl ajută pe Carol să-și pregătească restaurarea. În primăvara anului 1928, la Godstone, prințul redactează împreună cu Lupeasca, bătrânul ei tată și fratele mai mic un manifest destinat românilor: <Doamna Lupescu nu este cauza renunțării mele la tron și ea nu mă va împiedica să-mi fac datoria> Apoi Deterding îi oferă avionul care ăi va servi la întoarcere. (Jacques de Launay – A v cincea valiză, Titulescu și Europa
. Să ajungă un „cățel al cocoanei”, cum spun oltencele bărbaților cu capul complet sub fusta amantei
cum a fost Carol al II-lea sau sub fusta nevestei cum a fost tovarășul Nicolae Ceaușescu și aceasta să
decidă soarta unui popor asta înseamnă să fii mereu pradă a Marilor prădători. Cum a ajuns o evreică, o roșcată pistruiată să
decidă soarta poporului român? Cum a ajuns „savanta de renume mondial” ,
cu
4 clase, tovarășa Elena
Ceaușescu să decidă soarta
românilor . Asta înseamnă să fim așa cum
am scris în poemul meu: O nație ce
își alege imbecili aleșii
O nație ce își alege, imbecili, aleșii…/Nu poate fi o națiune - prea infantili,/ Ne joacă cum vor ei - codoșii! /Ne maturizăm sau devenim futili?! Odată impus rege pe tronul României a început sabotarea României, prin instigarea și învrăjbirea clasei noastre politice. „Acest sanguin greoi scrie Jaques de Launay, lipsit de orice scrupul, flancat de o prietenă avidă, vizează de asemenea – istoria a demonstrat-o , să-și constituie repede și prin orice mijloace o mare avere personală!” La 7 iunie 1931 Malaxa și Ausschmit se prezintă la Palat și îi cer audiență. Îi înmânează regelui o servietă conținând 100 milioane lei: Malaxa spune : <Maiestate, marea industrie vă este profund recunoscătoare pentru tot ce ați făcut pentru ea și vă aduce aceasta ca dar pentru palat.>”. Un conducător cumpărat e un conducător de rahat! Corupția regelui cartofor și „fanfaron”, cum îl etichetează istoricul francez Jacques de Launay , un admirator sincer al diplomatului român Nicolae Titulescu, cangrenează întreaga societate românească. „Din acel moment, departe de a se sprijini pe unitatea națiunii, obținute la momentul restaurării sale, suveranul va începe o luptă surdă pentru puterea personală.” Îngrozitor conducător de stat - un dictator!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu