Competiția musculaturii versus competiția minții creative

                                                             Dacă, până la revoluția din 1989, în România comunist-ceaușistă, efectul de turmă a produs competiția musculaturii, al hei rupului  proletar,  exaltată după revoluție în revoltele proletare ale muncitorimii a căror întreprinderi socialiste falimentare s-au închis, prin sloganul „Noi muncim, nu gândim!”, când competiția era fizică , nu psihomentală! Comunismul „egalizator” a degenerat al României popor, transformând nomenclaturiștii și securiștii în prădători  ai propriului popor și pe „oamnii muncii” într-o turmă de animale ascultăroare, sclavi devotați, prădătorilor nomenclaturiști  și securiști, brațul lor înarmat.  Degenerarea  etnică a omului mioritic  a  fost determinată  prin  anihilarea creativității  și competitivității individuale, prin cenzură fără măsură, prin  pumnul șio palma securiștilor brațul înatrmat al nomenclaturii comuniste și chiar  prin  această pătură superpusă, nomenclatura care prin lene, trâdăvie și protejare elitistă a progeniturilor au degenerat  congenital chiar și  progeniturile lor, inducându-le iluzia de stăpâni peste oamenii muncii sclavi.                                                                                                               După căderea comunismului ceaușist triumfalist, în noul regim democratic capitalist, competitivitatea a revenit ca dominantă a minții creative.                                                                                                         Deci putem vorbi despre o competitivizate a minții, când munca fizică e tot mai mult înlocuită de tehnologie IA și robotizare.                    Progresul tehnologic impune individului uman un creier mai sănătos și o minte mai lucidă, mai bine informată, mai pragmatică și mai creativă.