PRADĂ ȘI PRĂDĂTOR: 27 iunie 1940, ziua când a început Tragicomedia numită România!

 

              Carol al II-le, regele de „pică”, a făcut din România  mare, România mică. Și iată, că deși eu nu am trăit  tragicomedia românească simt în această zi a comemorării  marii  trădări naționale   o mare durere în suflet, o mare durere  pentru  marea  umilință națională, pentru umilirea  armatei română, fugărită de hoardele  armatei bolșevice  și pentru tragedia fraților  români  din Basarabia și Bucovină, care au fugit din calea lui Ivan cel groaznic, peste Prut.                Câte tragedii  umane a  putut declanșa  decizia nefastă a unui rege impostor? În data de 26   iunie la 22:00, la Moscova, comisarul poporului pentru afaceri externe, Viaceslav Molotov, i-a înmânat ministrului român Gheorghe Davidescu un ultimatum prin care URSS cerea Basarabia și nordul Bucovinei.                                       În urma ultimatumului Carol al II-lea a convocat în  dimineața  zile  27 iunie 1940 ,  Consiliul de coroană care a votat 25 din 26  rezistența armată. Atunci de ce   a organizat  un al doilea  Consiliu  de coroană, în seara zile de 27 iunie 1840 , când s-a votat cedarea, fără luptă , în 24 de ore, a Basarabiei și Bucovinei.  Cine  i-a sucit capul? Istoricii noștri aruncă  vina pe  pactul Ribbentrop Molotov , pe presiunea   Germaniei și  URSS-ul stalinist,  precum și a  izolării totale a României( Marea Britaniei și Franța  aflându-se în război cu Germania.  Dar aceste   justificări  nu sunt adevăruri istorice , ci doar jumătăți de adevăr. De ce a  organizat  acest rege impostor, ajuns dictator , un al doilea Consiliu de Coroană  în aceeași zi  și cine  le-a sucit  mintea cea de toate zilele,  membrilor  din Consiliu de  coroană, care au votat cedarea fără luptă , din care doar 6  votat pentru lupta armată, între cei șase Nicolae Iorga. În viziunea mea nu , nu  izolarea și presiunea Germaniei, ci duduia, amanta regelui    Elena Lupescu, o ticăloasă   agentă secretă a NKVD-ului URSS-ul  stalinist, care , prin „camarila regală” (  niște jeguri de români aflați  cu capul sub fusta duduii)  a sucit mințile membrilor din  Consiliu de Coroană  inclusiv mintea amantului ei , Carol al II-lea canalia regală.Să facem o analiză comparativă între România și  Finlanda.  De ce Finlanda, o țară cu  o populație  de patru ori mai mică decât populația României, nu a cedat  Ultimatumul stalinist  din 1939  și le-a dat  rușilor  o lecție de  curaj și demnitate, iar noi am cedat la Ultimatumul stalinist   cu lașitate?   Lecția de istorie finlandeză în relația cu Marele Prădător de la răsărit, URSS-ul stalinist, ar trebui să  fie însușită  de toate statele  din estul Europei sovietizate  sub Cortina de fier, îndeosebi  de români.  Istoria „ Războiul de iarnă”  a finlandezilor   ar trebui predată  în  școlile din România, nu istoria holocaustului cu care ne  stigmatizează  urmașii Anei Pauker  în complicitate cu  Germania care a aruncat pisica asupra românilor, când în realitate  armata germană  concentrată  la Iași pentru operațiunea „Barbarossa” a organizat  holocaustul  și i-a executat, pe evrei, cu  mâna  românilor  „buni  executanți”, legionari îndeosebi,  „idioți  utili”  germanilor.  Finlandezii au inventat în tactica lor  de luptă împotriva rușilor care au  invadat teritoriile Finlande pe tancuri,  faimoasele „Cocktailuri Molotov.  Finlanda, rămasă singură în fața  URSS-ului stalinist  invadator, a fost obligată să cedeze aproximativ 11% din teritoriu (inclusiv regiunea Karelia și orașul Viipuri/Vyborg).În ciuda pierderilor teritoriale, Finlanda și-a păstrat independența și suveranitatea, spre deosebire de țările baltice care au fost anexate de URSS mai târziu. România a  trăit, la data   27 iunie 1940,  cea mai mare tragedie  națională,  o   mare farsă  organizată  de  regele Carol al  II-lea, un  impostor adus pe tronul României de marii prădători,   a cedat, fără luptă,  în 24 de ore, Basarabia și Bucovina de nord, la  Ultimatumul stalinist din 26 iunie 1940. După această cedare fără luptă au urmat alte cedări ale mai micilor,  vecini prădători,  Nord –Vestul Transilvaniei, Ungariei horthyste și Cadrilaterul, Bulgariei fasciste.. Ziua de 27 iunie a declanșat  cea  mai mare tragedie națională, a dus la pierderea a importante teritorii istorice și este  pentru noi românii  un moment de doliu  național,  pentru teritoriile și  tragedia  românilor din   teritoriile cedate, fără luptă  Ce a a urmat după această  cedare?  A urmat  războiul  de eliberare alături de armata nazistă în care s-au consumat viețile a 900000 de mii de români și apoi,  după întoarcerea armelor, după  a doua mare  trădare națională   de la 23 August  1944  a altui rege  impostor, regele Mihai,  alți 170.000 de români sacrificați  pentru gloria Marelui prădător de la răsărit. Ce mare tragicomedie au  trăit românii  în urma  cele două mari trădări naționale! Și apoi  exterminare în masă  a  intelectualității române,  după sovietizarea României.  Sânge  românesc risipit în zadar. Luptă  sau fugi! De aceea am mare admirație pentru poporul finlandez!