TOTUL DESPRE ILUZIE

               Ce s-ar face omul fără aceste iluzii care dau o asemenea intensitate trăirii, încât nici nu mai simte înlănțuirea? Nietzsche spune că iluzia ne apără de disperare și de vidul existenței. Din același motiv, răsturnând viziunea lui Platon cu privire la artă ca fiind o aparență înșelătoare, o iluzie, Nietzsche vede în artă, iluzia vitală. Omul nu poate trăi fără iluziile oferite de arte. Și nu doar de arte, ci de viață în general; viața ar fi prea searbădă, prea vulgară și animalică, lipsită de intensitatea trăirii emoționale. În iluzie este inclusă dorința și speranța.
               În această ordine de idei, se poate vorbi de iluzii pozitive și iluzii negative. Extrapolând fenomenul iluzionării, realizăm că, în plan social, iluziile au condus la efecte periculoase și pentru aceasta le consider negative. În plan social, iluziile negative au fost induse de ideologii, iar în plan mistic de religii. Iluziile negative conduc rațiunea spre fanatism, dogmatism, intoleranță, orbesc și deformează judecățile noastre, impun minții decizii iresponsabile, nedrepte, abuzive, adesea cu consecințe tragice asupra destinului uman colectiv.( fragment din volumul LIBERTATE ÎN IADUL DE LUX)

Vasile Anton Ieșeanu, 16   decembrie 2015, Iași 

BOR - SLUJITOARE LA DOI STĂPÂNI

                PREOTUL ZAMISNICU DUMITRU E UN ARSENE BOCA AL MOLDOVEI Faptul că nu a ajuns un legendar mare sfânt al Moldovei, ca Arsene Boca în Ardeal, ține de cum se creează miturile în epoca postmodernistă. „Statele”, scrie pr. Zamisnicu în Jurnalul său, „făcând din religie instrument politic, au obligat bisericile să omită din propovăduire și din practică tocmai cultul despre Sfântul Duh.” (ibid.).
În vreme ce capii Bisericii Ortodoxe Române (B.O.R.) slujeau la doi stăpâni, întâi diavolului COMUNIST și apoi lui Dumnezeu, pr. Zamisnicu și alți câțiva preoți cu har, refuzau această manifestare schizoidă. Din acest motiv, cred că pr. Zamisnicu a fost una din mințile lucide ale bisericii care s-au opus vehement ideologizării RELIGIEI . 
                Nu o minte din acelea atinse de „trichine” cum zicea Dostoievski, nu din acelea căzute 

„victime” (în ghilimele), înfiorătoarei ciume roșii. Era din acei oameni care rămân curați, postind, în pofida interdicției de a posti, curajoși – când bărbăția făcea temenele în faţa omului roş (cel mai adesea curajul e dat de eliberarea de materialitatea acestei lumi); moral într-o vreme profund imorală; afirma cu glas tare adevărul când minciuna triumfa; rămânea drept, corect și cinstit când nedreptatea se împărățea la judecătorie și necredința la mitropolie. Pentru pr. Zamisnicu cel mai mare păcat este nedreptatea. Și mari moraliști ai lumii, Socrate și Iisus, au văzut în nedreptate cel mai mare păcat.( fragment din cartea Libertate în Iadul de lux)Â

Vasile Anton Ieșeanu, 15 decembrie  2015, Iași   

DOUĂ CONCEPTE DESPRE LIBERTATE

       

     Filosoful englez Isaiah Berlin afirmă că există două concepte despre libertate, anume libertatea negativă de tipologia: „Nu sunt sclavul nimănui.” și libertatea pozitivă de genul: „Sunt propriul meu stăpân”. Libertatea pozitivă impune respectarea unui „set de reguli și principii morale”. Libertatea negativă presupune apărarea împotriva factorilor economico sociali perturbatori , inclusiv apărarea împotriva viciilor: alcoolismul și drogul. Poți să nu fii sclavul nimănui dar să devii sclavul viciului sau patimii tale. Libertatea pozitivă - a fi propriul tău stăpân, prin respectarea setului de reguli și principii, te absolvă de tentațiile societății de consum. ( fragment din eseul Libertate în Iadul de lux)

Vasile Anton Ieșeanu, 15 decembrie 2015, Iași 

CEI PATRU PRIETENI AI OMULUI LIBER ȘI DEMN

    Preotul Zamisnicu Dumitru    afirmă în jurnalul său de martir al comunismului că ceea ce îl face pe om să rămână liber  și demn  cu adevărat este voința de a fi om liber, indiferent de regimul în care trăiește. În ce constă a fi om liber?

          A fi om liber afirmă preotul, impune ca ființa umană să aibă patru prieteni. Primul prieten este curățenia (puritatea) minții și a trupului; al doilea este bărbăția - curajul pentru a face fapte morale; al treilea prieten este adevărul (să nu mințim din pizmă, din interes, din frică); al patrulea prieten este dreptatea - să avem în permanență, în orice împrejurare, simțul dreptății care ne eliberează de interesul material, „pentru că”, scrie preotul Zamisnicu,„omul nu este”, ci  numai astfel „devine omul, prin acești patru prieteni, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu.”(fragment din eseul Libertate în Iadul de lux )

Vasile Anton  Ieșeanu, 15  decembrie 2015,Iași  

Suntem un popor blestemat...

Suntem un popor blestemat...

Să fim conduși  de  cei fără de lege…

Toți politicienii  au sânge de  hoț  spurcat

Spâni  deghizați  în Harapi Albi, poporul mereu alege!

Cărturari de vază  pisează   fariseic, 

Lingușitoare vorbe,  laude  din gură;

Ridică-n slăvi  pe  hoți   în stilul lor  homeric,

Duplicitari în  toate, și-n  dragoste și-n  ură.

           

Mișei fără  pereche, aleșii  mint și ne sfidează;

Imnuri, iubirii de țară, ipocrit închină…

La televiziuni  în beții   de cuvinte  perorează,

Cu-n ochi  la cash caval  și   celălalt la slănină.

Privești la ei   și nu-ți vine să crezi!

Că ai ales  să te conducă  niște  porci,

Cu fălci îngroșate și grohăituri  în soli diezi 

Te-nvață,  române,  slugarnic să te porți.

Slugarnic față de ei și față de  hoțul  cel străin,

Capul plecat române!  C-o mână , la alegeri, ești  mângâiat,

Cu cealaltă  fură, cu  sufletul lor hain,   

Ce-a   mai rămas  din țară de furat!  

                

Aleșii  ne  vând  până și  graiul  și identitatea;

Nu mai suntem români  ci slugi  europene!

Limba barbarizată  de  englezisme  e…  superioritatea,

Cântăm voioși engleza, româna o vorbim alene.     

Vor vinde chiar și țara, ne-or  vinde și pe noi,

Cum a vândut-o, în  patruzeci ,Consiliul de coroană;

Se vor împăuna la generații care vin, eroi;

Urmașii noștri  vor cere de la străini  pomană.

Blajini și pașnici, mult prea răbdători,

Ne iau de proști,  ne cred cu mintea-nceată;

Noi îi iertăm prea   credincioși   și iubitori,

Pentru  ei nu valorăm nici cât o ceapă degerată…

      

Eu știu că hoții stau la  închisoare!… 

La noi, însă,  hoți-s sunt toți… sus la  putere!

Mărire  ție Doamne cântă preoții-n  altare,

Făcându-i sfinți  pe hoți, se-nchină  lacomi la a lor  avere.

Române!  Oare nu-ți ajunge?

Să fii mereu, sărac, prost și umil!...

Fii  bărbat măcar odată, nu mai plânge!

Ca o  muiere înfricoșată sau un biet copil…

Deșteaptă-te  române, nu te  lăsa  manipulat!

Și învrăjbit, tu frate contra frate!

Ei  râd  de noi,  că-n viclene vorbe iar  ne-au  îmbătat…

Și-și  freacă mulțumiți mâinile la spate.    

                       

Suntem un popor blestemat

Să fim conduși  de  cei fără de lege

Toți politicienii  au sânge de  hoț  spurcat

Spâni  deghizați în Harapi Albi, poporul   mereu alege!

   

Vasile Anton Ieșeanu, 9 septembrie  2015, Iași                                        

Femei care citesc eseu...

           Doamna DIANA  DOLGOȘ   - director la Volksbank - sucursala Iași  a cumpărat cartea mea LIBERTATE ÎN IADUL DE LUX.  Cartea  a  primit premiul „CC Datculescu” semnat de șeful secției poezie a Asociației Scriitorilor români DAN MIRCEA CIPARIU  și directorul Editurii Rafet , CONSTANTIN MARAFET și în cadrul Festivalului Internațional de creație literară „Titel Constantinescu” ediția a VIII-a.  

  Vasile Anton Ieșeanu, 9 octombrie  2015, Iași    

Și femeile citesc filozofie... „Tolle lege!” - „Ia și citește!”

            Doamna  IRINA  TURTĂ, din Iași,   pasionată de    eseu,  a cumpărat cartea mea  -  Cum să scriu un eseu... pe care o citește  cu  multă atenție.  Cartea  a primit premiul special   al juriului, la  secțiunea eseu,  la festivalul de creația literară „VRANCEA LITERARĂ” în data de 26-27 septembrie 2015, desfășurat  în orașul  Panciu.  Tolle lege! Tolle  lege! Tolle lege! Ia și citește! Ia și citește! Ia și citește!         

Vasile Anton  Ieșeanu, 2 octombrie  2015, Iași