Între toate viețuitoarele, omul dispune
de un liber arbitru aproape nemărginit; cunoașterea îi conferă această
nelimitată libertate. Numai cel care deține suficientă informație și experiență
poate lua hotărâri înțelepte. Un om înțelept este un om informat și experimentat.
Unul
din sloganurile vehiculate în lumea modernă glăsuiește astfel: cine deține informația, deține puterea! Cel care deține informația ia hotărâri optime pe baza cunoașterii.
Fără îndoială, e superior celui care acționează la întâmplare, la noroc, sau sub semnul Providenței. Numai că acela care posedă cunoaștere nu deține informația absolută. Din acest motiv, în deciziile sale,
poate să se înșele și poate să apară așa numita lebădă neagră. Conceptul de lebădă
neagră aparține lui Nassim Nicholas Taleb; e un factor al neprevăzutului, analog
înșelătorului, care totdeauna ne însoțește, spunea Socrate. Lebăda neagră e o metaforă care traduce
social principiul indeterminării, al lui Heisenberg, care exclude din acest Univers
determinismul absolut și posibilitatea de a cunoaște cu precizie evenimentele viitoare.
Cu toate acestea, există un determinism al cunoașterii și tehnologizării sub imperativul
căruia omul acționează.
Contingenţa rezultă din autonomia fiecărui sistem; interacțiunea sistemelor generează întâmplarea, hazardul, dar care, la fel ca şi
principiul de incertitudine, nu are rolul fundamental, ci mai degrabă de corector.
Sistemul se supune întotdeauna acțiunii corectoare a suprasistemului. Este un principiu
de comandă piramidală, de genul piramidei în care vârful – suprasistemul – acționează
asupra bazei. ( fragment din Libertate în iadul de lux)
Notă: Teoria evenimentelor de tip Lebada Neagra e o metafora folosita pentru descrierea unui eveniment neasteptat (pentru observator), ce are un impact major, si care, dupa aparitia sa, este rationalizat retrospectiv.
Teoria a fost propusa de Nassim Nicholas Taleb si serveste la explicarea:
– rolului disproportionat al evenimentelor rare, cu impact major si greu de prezis ce depasesc limitele asteptarilor normale in istorie, stiinta, finante si tehnologie.
– imposibilitatii calcularii probabilitatii evenimentelor rare cu ajutorul metodelor stiintifice (datorita probabilitatilor mici).
– prejudecatilor psihologice, individuale si colective, ce ne fac sa devenim ignoranti fata de incertitudine si de rolul masiv al evenimentelor istorice rare.
Spre deosebire de problemele filozofice de tip „lebada neagra”, aceasta teorie se refera la evenimentele neasteptate ce au consecinte si impact major, si care au un rol dominant in istorie. Aceste evenimente extreme, atunci cand sunt privite colectiv, au roluri mult mai importante decat evenimentele normale.
Pentru un eveniment rar, neprevizibil si cu efecte pozitive, se foloseste termenul de Lebada Alba. Termenul de Lebada Gri se foloseste in cazul evenimentelor a caror efecte ce pot fi prevazute pana la un anumit punct ( spre deosebire de efectele Lebedei Negre ce sunt imposibil de prevazut ), dar a caror aparitie este improbabila.
sursa :http://www.descopera.org/
Vasile Anton Ieșeanu, 20 ianuarie 2016, Iași
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu