PATRIA MEA (fragment)

Locuiam în acele vremuri în satul meu natal
între școală și biserică
elev în clasele primare
de sărbători mergeam cu bunica la biserica
multă vreme am crezut că biserica e un locaș al purificării
un preot făcuse din biserică
templu sfânt, o oază de credință și lumină
în vreme ce conducerea BOR făcea cum face și azi
o peșteră pentru tâlhari
într-o țară aflată sub dominația satanei sovietice
și a comunismului ateu
hoția era școala națională, cum e și azi practicată cu osârdie
foștii comuniști, pesediști, pedeliști, liberali, țărăniști
furau de la văduve și orfani la fel cum fură și azi
preotul cel credincios nu tolera
hoția, necurățenia, minciuna și nedreptatea

noi copii eram atrași de lumina lui magică
și de darurile pe care ni le împărțea cu o dărnicie de sfânt
avea har de sfânt și de martir
era un preot cu inimă de aur și potir de lemn
nu ca preoții de azi cu potire de aur și inimi de lemn
azi preoții nu mai sunt robii lui Dumnezeu
ci robii lăcomiei, îmbuibării, mândriei și luxului
am mers la biserică
până când…

într-o seară securitatea l-a ridicat
cu insulte, bătăi, ocări și înscenări
internări la spitalul de nebuni și în închisori
nebun sunt întru Hristos, striga preotul
nu vă temeți de cei care vă ucid trupul
când sunt slab atunci sunt tare
am patru prieteni devotați
puritatea - curățenia trupului și a minții
bărbăția - curajul faptelor morale
adevărul - refuzul minciunii din teamă sau din interes
dreptatea - să fiu drept m-am ridica deasupra interesului material
Preotul avea trei licențe: drept, filosofie și teologie
nu putea fi îmbrobodit de securiști și propagandiștii comuniști
cu două clase ca trenul ,
preotul refuza să se supună stăpânirii comuniste
această stăpânire, impusă poporului român cu tancuri sovietice,
miliție, alcool și jurăminte false, nu e de la Dumnezeu!
adevărata salvare e în focul sacru al credinței, în adevăr și Dumnezeu
ca să-l amuțească securiștii i-au pus credința în zeghe
Biserica trădase poporul și pe preoții credincioși

să nu avem teamă când vom fi duși la judecată!
să avem credință în Dumnezeu și adevăr!
acestea erau sentințele cu care preotul cel credincios
îi încuraja pe toți condamnații politici
după arestarea lui a venit alt preot
acesta slujea la doi stăpâni: satanei comuniste și Domnului
cum poți sluji la doi stăpâni?
m-am întors la școală
ateii m-au făcut pionier
o , ce mândru eram!
dădeam în gropi de-atâta mândrie
a la școală ni s-a spus că Dumnezeu nu există
încet-încet mi-au spălat creierul
am început să cred că Dumnezeu este mort
că religia e opiumul popoarelor
comuniștii l-au ucis pe Dumnezeu din cer
și l-au întrupat pe pământ într-un criminal sadic
 Stalin, zis tătucul popoarelor...

omul aruncat în propria lui libertate a fost închis în lagărul comunist
unde partidul stat era Dumnezeu pe pământ
căci el ne dădea nouă pâinea cea de toate zilele
și ne ierta greșalele
Partidul Comunist luase locul Dumnezeului din cer.

VASILE ANTON IEȘEANU, 11  IANUARIE 2016, IAȘI