Poetul – luceafăr

 

 

A fost odată un poet…

 A fost ca  niciodată!...

Din neam vestit, din neamul get!          !

 Bărbat frumos cu fruntea-naltă.

 

 Și era  singur, unu’ la acest neam!

Om  curajos, fără pereche!

Soarele-l admira prin geam,

Luna-i strălucea în plete.

 

Din cartea  cu  mari  gânditori,

El  mintea  și-o  adapă!

Să lumineze până-n zori!

Luceafăru-i lucea sub pleoapă.

 

Privea în zare, voia aproape totul! 

Dorințe  mari, pentru a lui țară,

La trecutu-i mare, mare  orizontul,

Spre viitor, luceferi mulți  răsară!.

 

Și se lupta el  aprig și-nțelept,

La Timpul, cu toată vrăjmășia,

 Fanariotului ținând-i  piept,

 „Păturii suspuse” din toată România!

Autor : Vasile Anton Ieșeanu, Joi, 9 iunie2022, Iași 

                    

Identitate de gen - renaşterea androginului!

 

,,De te doresc atât de mult femeie!

E pentru că…, născută eşti din mine.

Când ,,te-am văzut’’ aprinsa-i o scânteie

Şi-atunci m-am cunoscut…,  prin tine.

 

De când te-a separat de mine -  Zeul,

De-atunci, dorinţele-n mine ard.

Mereu te caut,  ca să-mi unesc cu  tine eul.

Să te găsesc: e oare  un destin?... sau e hazard?

 

Deschide-mi, dară, poarta lumii!

Şi,  dă-mi să muşc din fructul cel oprit!

Ca să cunosc şi binele şi răul,

chiar alungat din rai şi aspru pedepsit.

 

Sub  raza de argint a lunii;

Ne vom uni vrăjiţi, în Unul,

Ca să schimbăm de-acum fiinţa lumii...

Să fim la fel,  cum e… şi Zeul!

Autor: Vasile Anton Ieșeanu, 8 iunie 2022, Iași  

Blestem de iubire

 

Nu există sentimente de iubire!

 îmi zise cu dispreţ băiatul; 

e doar iluzia, unor visători ca tine,

ce ne-a legat unul de altul.   

 

 e născocirea înfierbântatei tale minţi,

intrată-n transă ca misticii-n credinţă;

un moft al fetelor sentimentale şi cuminţi,

 şi a bărbaţilor fără  de voinţă. 

 

aşa-mi spunea băiatul, pe care l-am iubit,

în timp ce mă privea cu ochi de linx;

ucigătoarea lui privire de sfârşit

părea, mai rece, ca la Sfinx. 

 

ca nişte suliţe, în inimă, mi s-au înfipt,

o , Doamne ce cuvinte care dor;

pământul, la acest sfârşit,

 doream să se deschidă şi să mor. 

 

 O, cât l-am iubit pe-acest băiat! 

i-am dăruit  sufletul şi trupul meu fără prihană;

dar lui nu-i pasă că mi le-a întinat,

şi inima îmi este, toată, rană. .    

 

 voi mai putea iubi oare vreodată?!...

aşa cum l-am iubit pe-acest băiat!

cu sufletul, cu cugetul şi inima curată,

când toate mi le-a întinat? 

 

 o dragoste, la fel de mare,

dă-i Doamne lui să întâlnească!

să fie chinuit de neagra disperare!

iubirea-n veci să nu găsească!

Autor: Vasile Anton Ieșeanu, luni , 6 iunie2022, Iași   

Femeie, nu da cu piciorul în iubire!

Femeie, nu da cu piciorul în iubire!

Că odată-n viața iubirea o găsești

Nu-ți fie teamă de fantastica trăire !…

Bea cu curaj nectarul bețiilor zeiești

 

Iubirea te ridică deasupra fadei lumi

Și a mocirlei LGBT sexo-hedoniste…

Trăiește clipa ca o minune  între minuni!               

Ridică-te  ca o  regină deasupra lumii triste! 

 

De ce fugi de iubire și te cobori în tină?

De  ce te lași robită de tot ce-i material?

Adevărata unitate e-n raza de lumină

A  spiritului, nu a trupului-animal!                                                    

 

Am să-ți  dau block, sunt  vorbe-n vânt

Iubirea asta  nu există, noi doi  nu existăm…

Cred că nu era cazul să vorbești de crezul sfânt!

Nu mi-este teamă, dar e curată nebunie să visăm?...

 

Coboară visătorule  cu capu-n nori!... 

Și stai cu  picioarele adânc înfipte în pământ!

Iubirea e  vibrația  trupului  înlănțuit  în dulci fiori…

Nimic în spirit, doar feromoni când trupul ți-l frământ…                                                 

 Autor: Vasile Anton Ieșeanu, duminică , 5 iunie 2022, Iași  

ROMÂNIA E AICI, ÎN INIMA MEA!

 

 

România e, aici, în inima mea!

Privește! aici sunt părinții și toți ai mei,

Părinții, nevasta, copii - ei sunt lumina!

Aici e România cu umbre de bunei.

 

România e aici - esența vieții mele…

Căsuța părintească, râul, ramul…

Poveștile bunicii cu Feți Frumoși și iele

Aici îmi e istoria, aici îmi e neamul!

 

Tăcere! Auzi cum bate-n piept azi ceasul !

De dor de România printre străini mă sting;

De mama ce-mi-așteaptă-n poartă pasul,

Pe tata, pe bunul și pe buna , în inimă îi strig.

 

Acolo printre brazi înalți din munți ,

Lângă izvor de apă vie - casa părintească ,

Acolo mi se duce dorul, părinții mei cărunți,

Acasă în România noastră pitorească!

 

Oriunde-aș fi plecat în lumea asta mare!

Îmi iau cu mine totul, în virtual și țara…

Nu pot duce casa părintească în spinare!

Dar duc în inimă Carpații mei și marea.

 

Și pe iubita mea nevastă și pe ai mei copii,

Muncesc din greu prin țările străine…

Seara mă lovește-n plin un nor de nostalgii

De dragul lor suport ca un bigot, creștine!

 

România e aici, în inimă îmi port cu mine astăzi neamul,

Mă-ntorc mereu, cu fața, la izvor cu mari tribuni;

Aici în inimă mi-i îngropat aleanul!

Și tot aici se plimbă sacre umbre - toți ai mei străbuni.

 

ROMÂNIA E AICI - ÎN INIMA MEA!

ROȘU, GALBEN, ALBASTRU - SUFLETUL ROMÂN,

TREI CULORI APRINSE DE ETERNA STEA,

ROMÂNIA E INIMA MEA, EU AL EI STĂPÂN!

     Autor: Vasile anton Ieșeanu,  sâmbătă, 4 iunie 2022, Iași

     

 

JEGUL NAȚIUNII ROMÂNE - cum a mutilat Traian Băsescu societatea română?...

           Traian Băsescu:  „Un stat care-și batjocorește foștii președinți n-are cum să fie tratat de către foștii președinți altfel decât îi tratează el”

               Ce pedeapsă merită un fost președinte  Traian  Băsescu,care , în cele două mandate escrocate, și-a bătut joc de români?!...  Și nu doar și-a bătut joc de români , dar a   comis  cele mai abominabile  atacuri asupra  democrației   românești aflată în faza copilăriei  și asupra  liberalismului românesc  aflat la început de drum.  Acest tâlhar  odios asemenea „Spânului, omul roș”, din Povestea lui  Harap Alb a „bivolului de geniu” Ion Crangă a generat cel mai mare rău  instituțiilor statului național, asupra   justiției( complicități SRI - Judecători),  asupra  democrației  și  liberalimsului și implicit  asupra națiunii române.                                                                                                           Comportamentul , manifestările și comunicările lui au fost asemenea unui grangure de mahala  - îl identificăm într-atât de mult  cu  Spânul , omul roș , din Povestea lui Harap-Alb, încât mă întreb, siderat,  dacă spiritul Spânului, persoanjul lui Creangă nu s-a întrupat  în acest aninal criminal cu figură umană,Traian Băsescu , la fel ca Spânul , omul roș e  „întruchiparea supranaturală a mitocanului - personaj”, spune Eugen Simion  în Ion Creangă- Cruzimile unui umorist jovial, altminteri , răspândit în literatura  română, socotit de unii de drept   PERSONAJ  NAȚIONAL.  Da , e un personaj național căci mulți români se identică cu Spânul , omul roș , în vreme ce majoritatea  cu  persoanjul Harap-Alb, eroul , slab , slugarnic, mâhnit, deprimat, dezuluzionat, prea sensibil și prea cuminte , prea obedient , milos, prietenos și resemnat  în  propria lui nefericire. Vă recunoașteți dragi români  în ce aceste două personaje?  Din această  perspectivă consider   viziunea lui Creangă  asupra psihologiei poporului român,  mult mai realistă decât al multor  filozofi  și psihologi și în pofida multor studii  moderne,viziunea psihologică al lui Creangă asupra poporului   român e cu adevărat genială.Eu avansez ideea  că 30 la sută dintre români, indiferent de scara socială se identifică  cu  Spânul , omulo roș  și 70 la sută  cu persoanul Harap-Alb.                          La fel ca și tâlharul Procust din mitologia  greacă , numit de  greci Multstricătorul, Train Băsaescu pur și simplu a mutilat societatea  românească, instigând , vă amintiți  tinerii împotriva bătrânilor,  a discreditat cultura  română și românismul , a răspândit discordia și certuri între români, a implicat serviciile noastre  secrete SRI  în acțiuni ilegale ( vă amintesc cu jurnaliștii români răpiți  în Irak) a confiscat pur   și siplu  independența  justiției.  Practic Traian Băsescu este creatorul  a ceea ce americanii numesc „deep  state” - „statul profund”, sau mai cunoscuta  denumire „statul paralel”.                                                        Efectele s-au perpetuat și-n vremea marelui  om de stat pe scaunul de la Cotroceni K. W Johannis  și din nefericire  a generat cea mai mare criză a democrației liberale, aflată în faza  copilăriei, încât i-au determinat pe nostalgici să întoarcă  privirea ca Ianus Bifrons spre trecutul comunist , iar pe tinerii noilor generații să nu mai creadă  în liberalismul democratic și să  adere la extremismele politice. Vă întreb, ce pedeapsă merită  un asemenea  tâlhar cum a fost Traian Băsescu?  

Autor:Vasile Anton Ieșeanu,vineri, 3 iunie 2022, Iași                                                  

Scrisoare deschisă către părinţi

Omagiu d-nei Zamisnicu Maria,  prima mea #învăţătoare, a cărei soţ, Zamisnicu Dumitru,  #preot cu har, a fost închis de comunişti şi trimis la primul canal.

Vă sărut mâna #mamă şi #tată;
Vă rog să mă iertaţi, de v-am greşit vreodată!
Eu vă transmit din suflet multă sănătate!
De-un trai mai bun, acum la bătrâneţe, s-aveţi parte!
Căci pentru mine aţi fi făcut orice minune,
Să pot trăi mai bine, azi, pe lume;
Din zori de zi şi până la chindie,
Voi aţi muncit o viaţă, răbdători, pe glie:
Şi câte sacrificii n-aţi făcut, ca să-nvăţ carte,
De-o viaţă mai aleasă, să am parte!
Zi după zi , în vierile fierbinţi,
Aţi slugărit la CAP , iubiţii mei părinţi;
Mâncarea voastră a fost mereu săracă:
Un sfert de mămăligă , brânză şi o ceapă;
Concedii n-aţi avut..., nici sâmbăta, măcar,
Chiar sărbătorile sfinte le-au scos din calendar,
Şi, chiar Duminica de lucru vă găseau a face;
Ca slujba sfântă să n-ascultaţi în pace;
Şi când , unul din voi, era de moarte mai aproape,
N-aveaţi nici popă să-i citească , nici cine să-l îngroape…
Căci au venit de la securitate într-o seară
L-au prins ca pe-un tâlhar pe preot şi îl arestară!
Nimeni de-atunci nu-l mai văzu-n altar,
Muri sărmanu-n Deltă sau poate la canal.
O , Doamne, cum vă mai vânau spurcaţii!
Cu miliţieni şi câini, ca apucaţii...
V-au adunat cu forţa-n colectivă,
Dar grâu nu vă dădeau nici pentru o colivă!
V-au scos la muncă ca vite de povară,
Şi au făcut, din sate, o lume de ocară;
Şi dintre toţi, mai răi, erau ei, activiştii...,
Mai ceauşişti ca Ceauşescu, mai comunişti decât ei..., comuniştii.
Stăteau la pândă, când vă-ntorceaţi din câmp,
Să nu cumva să fure , unul , vreun porumb.
În puşcărie v-au băgat, de vă luaţi ce vi se cuvenea;
Au , cum schimbat-au oamenii - în câini flămânzi, sadea.
Şi cum strigase tată, unul de pe-aici:
,,Am să-ţi dau copilul, afară din servici!’’
Şi biata mama, de teamă, cum mai plângea!
De grija fratelui şi-a mea...

O , Doamne de ce nu-ndrepţi această lume strâmbă?
Şi laşi pe cel care munceşte - să fie mereu slugă!
Cum poţi răbda ca acest producător de bucate?
De rodul muncii sale să nu aibă parte!
De ce laşi să se îmbuibe vicleanul bădăran?
Ascult-odată Doamne…, şi, ruga de ţăran!
Vasile Anton Ieșeanu,  Joi,  2 iunie2022, Iași