O prezentare de excepţie a poetului Liviu Apetroaie şi discursul autorului

 Cum să scriu un eseu...(discursul autorului)

Astăzi m-am  îmbrăcat în costum de mire. M-am îmbrăcat în costum  de mire, căci o lansare de carte e ca o căsătorie. O căsătorie cu  mireasa vie sau mireasa moartă.                             Dacă va fi citită, sigur, am avut norocul de a mă căsători cu mireasa vie; dacă va rămâne  prăfuită, aruncată într-un raft de  bibliotecă (în cel mai fericit caz), cu certitudine am avut ghinionul de a mă căsători cu mireasa moartă.                                                                                                  Fiecare dintre noi, cei care  avem curajul de a scrie în aceste vremuri de criză, ne dorim, fără îndoială,  să avem  şansa de a fi citiţi. E cea mai mare bucurie pentru acela care scrie şi  a pus o picătură din sufletul său, în scrierile sale                                                                                                                  Deşi  cartea, Cum să scriu un eseu..., nu-şi propune să scoată filozofia europeană din depresie (după Umberto Eco, filozofia europeană ar fi intrat în depresie),  caută să explice  câteva probleme de actualitate şi  cercetează chestiuni  filozofice ce obsedează pe oricare om, dar, mai ales, pe tineri care îşi  pun probleme existenţiale.                                                                            Am credinţa că,  eseurile   mele comunică câteva concepte şi adevăruri, într-un limbaj comun,  accesibil.                                                                                                             În acest volum se regăsesc câteva concepte despre care, îmi place să cred că, sunt  originale,  mi le asum şi doresc să le  evidenţiez, anume: 

                                                                                             - conceptul filozofic: programarea  lumii, vieţii,  minţii umane, a materiei  în general, la marginea haosului;

- conceptul moral al efectului de bumerang, al plăţii şi răsplăţii gândurilor şi faptelor noastre bune sau rele;

 - conceptul psihologic al monitorizării de către inconştient a gândurilor, faptelor şi comportamentelor  ce determină existenţei noastre întâmplări faste sau nefaste

 - ipoteza unui joc cuantic al binelui care învinge răul.         

Atât despre carte. Mai mult aş vrea să vorbesc  despre oamenii care au contribuit la  lansarea cărţii.  În primul  rând,  doresc să spun că,  stimulul cel mai puternic în lansarea acestei  cărţi, mi l-au dat cititorii de pe diferite site-uri literare  şi de pe blogul meu  - filosofie şi literatură.           

  Răspunderea pentru ideile promovate este în totalitate a mea, dar datorez  mult contribuţiei colective. În primul rând  datorez  mulţumiri soţiei mele, Maria,  pentru  aportul  determinant în apariţia acestui volum de eseuri.                                                                                                                   Aduc mulţumiri şi  sinceră preţuire  d-lui  Liviu Apetroaie, membru al Uniunii Scriitorilor,  pentru sfaturile bune pe care mi le-a dat, pentru aplecarea  cu generozitate  şi critică  înţelegere  la scrierea postfeţei.                                                                                                                             D-lui   Dragoş Grosu, vecin şi prieten,  patron al  S.C. Code 932SRL, societate  producătoare de softuri, care a sponsorizat o bună parte din cheltuielile editării cărţii, îi aduc sincere  mulţumiri.             

 Mulţumiri  aparte şi deosebita mea preţuire îi datorez doamnei Rodica Rodean, preşedinta  Asociaţiei Universului Prieteniei, pentru sfaturile  practice, pentru   meticuloasa şi perseverenta implicare  în  reuşita editării şi lansării aceste cărţi.                                                                                     Aceleaşi sincere mulţumiri aduc d-lui Florin Buciuleac, realizatorul copertei şi nepoate mele, Ligia Maria Pascal, în vârstă de 9 ani,  pentru ilustraţia  de pe prima copertă.              Nu pot  să trec cu vederea aportul iniţiatic al poetei Dorina Ciocan (Neculce),   care   m-a introdus  în cercul cultural  al Asociaţiei Universul  prieteniei. 

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând,  aduc   mulţumiri tuturor celor prezenţi care au făcut efortul de a pierde un timp preţios  şi a-mi fi  alături  la lansarea aceste cărţi  de eseuri.    

               Vasile Anton, 29 octombrie 2011, Iaşi            

Vai nouă, neam bicisnic, care se zice că, ne numim popor.

,, Am rămas consternat să  văd, majestate, cum televiziunile noastre patriotice de azi, au scos din toate cadrele posibile prezenţa Mareşalului, alături de Excelenţa Voastră, pe front, când este de notorietate,  că Excelenţa Voastră, a fost pe front, numai atunci când Mareşalul v-a chemat! Şi v-a chemat să vă aşeze, aşa cum era protocolul Legii timpului, în faţa tuturor victoriilor sale şi să vi le ofere cu preţuirea cuvenită.’’

              De ce se vor fi purtat şi azi, aceste televiziuni, cu atâta sminteală?(George Rizescu -   Nu vreau duşmani în plus, dar nici prieteni făţarnici..’’

  Citesc textul lui George Rizescu, postat   pe 25.10.2011,  pe Reţeaua literară  şi nu-mi vine a crede.     

De ce avem oare atâta apetenţă pentru slugărnicie: e oare înscrisă în gena noastră? De ce oare trebuie mereu să ne ajustăm istoria şi să nu ne-o asumăm? Vor să-l scoată pe mareşalul Ion Antonescu din Istorie? Dar nemţii de ce nu-l scot pe Hitler? Sau ungurii pe Horthy?                            

N-am văzut această aberaţie (n-am  timp să urmăresc emisiunile),  dar dacă televiziunile astfel au procedat, înseamnă că,  suntem un neam de slugi şi ne merităm soarta şi eticheta nu de români, ci de romunculi, cum bine a spus Poetul ,,Romanii vechi şi mândri, /  Învingătorii lumii,  -  au devenit / Romunculi [...] un  popor /  Ce se dispreţuieşte pe  el însuşi'' (Mihai Eminescu - Ondin şi Poetul).   

Noi , din nefericire, le-am dat girul impostorilor care, azi, ne guvernează . Ajunşi la putere, pe căi necinstite   ca nişte infractori  de drept comun,  cooptaţi  de pe alte nave politice de piratul din Constanţa  şi transformaţi în aberante creaturi  politice,  duplicitari şi perfizi, oamenii noştri politici  au creat, prin lăcomia lor tentaculară, un popor profund nefericit. Au  făcut din acest  popor , demn şi brav,  un neam  de slugi. Slugi în ţară, slugi afară.    

Unde au dus ţara, clasa noastră politică, în cei   douăzeci de  ani de  democraţie?  Dintr-o ţară  al lui Făt Frumos şi a Ilenei Cosânzene au făcut una a Genarului. Copii noştri nu vor  mai avea fericirea să trăiască într-o  ţara de basm, cum  este  acest plai mioritic dăruit de Dumnezeu, ci într-un spaţiu  al infernului. Singura lor şansă  este  să  evadeze  în Europa.  

 Am ajuns  ,,un popor / Ce se dispreţuieşte  pe el însuşi’’.   Vai nouă, neam bicisnic, care se zice că, ne numim popor.

Noua dreaptă, în acelaşi spirit reactiv, vindicativ şi extremist, ca al Legiunii,  agită spiritele interetnice.  În loc să acţioneze  proactiv şi să găsească soluţii  realiste  pentru  viitor,  Noua dreaptă  îi găseşte  vinovaţi  pe ţigani şi-i vrea ţapi  ispăşitori.             

 Intelectuali, ce pozează în  etici şi morali, preiau, în acelaşi registru lamentabil, lamentaţii  şi acuze  la adresa ţiganilor, găsindu-i vinovaţi de toate relele acestei naţiunii, aşa cum  nemţii i-au găsit vinovaţi şi ţapi ispăşitori, pe evrei.

Tinerii, din Noua dreaptă, ce se vor  Feţi Frumoşi, în luptă cu Genarul  sălbatic, poartă ochelari de cal. Ei nu văd că, adevăraţii vinovaţi de toate relele  acestui  pământ  sunt ,,aceşti imbecili care ne guvernează’’.                                                                       Vasile Anton, Iaşi, 28 octombrie 2011                  

Mihai Eminescu în Topul scriitorilor pe Facebook

M. Eminescu  nu s-a vrut poet, ci filozof. ,,M. Eminescu filozof'', aşa semna,  la 29 mai 1870, în albumul Asociaţiei  ,,România''.  Ideile lui filozofice sunt atât de profunde, încât mulţi îl abandonează sau îl citesc superficial. Eminescu fascinează nu atât prin poezie, cât mai  ales prin idei morale şi înţelepte . De aceea, el poate fi catalogat drept primul mare Înţelept al românilor. Eminenta indiancă, Amita Boshe îl   numeşte  pe Eminescu  dãrśanic  - cel care vede  şi kavi – poet-înţelept .  Puţini, foarte puţini  dintre români, îi pătrund înţelesul înţelepciunii sale.  Trebuie să citeşti cam cât  a citit Eminescu ca să  fii fascinat de Opera Lui.

Lasă un comentariu...

Topul Scriitorilor

Acorda un like pentru Mihai Eminescu !

Fotografii pe perete

· · Distribuie · 14 ianuarie la 21:09 ·

• 
  
• Ţie şi altor 69 vă place asta.
• 2 shares
• • 
    

    Petronela Tomozei cand esti la scoala nu apreciezii ceea ce invetii , dar cand esti mare regretii ca nu ai invatat cu suflet
    

    15 ianuarie la 17:46 · · 5 persoane
  • 
    

    Aquatulip Apa de Izvor marele nostru poet!
    

    17 ianuarie la 11:54 ·
  • 
    

    Oana Ruxandra Iana Critici voi, cu flori deşerte,
    Care roade n-aţi adus -
    E uşor a scrie versuri
    Când nimic nu aï de spus.
    

    19 ianuarie la 11:27 · · 2 persoane
  • 
    

    Oana Ruxandra Iana Ramaneti dara cu bine, sunte firi vizionare,
    Ce faceati valul sa cante, ce puneati steaua sa zboare,
    Ce creati o alta lume pe-asta lume de noroi;
    Noi reducem tot la pravul azi in noi, maini in ruina,
    Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumina, -
    Toate-s praf… Lumea-i cum este… si ca dansa suntem noi.
    

    19 ianuarie la 11:30 · · o persoană
  • 
    

    Alice Dana Alice Dana ‎"Cand amintirile"...Cand amintirile-n trecut...Incearca sa ma cheme...Pe drumul lung si cunoscut...Mai trec din vreme-n vreme....."
    

    23 martie la 10:34 · · o persoană
  • 
    

    Dumitriu Gabriela Ancuta Astazi chiar de m-as întoarce
    A-ntelege n-o mai pot...
    Unde esti, copilarie,
    Cu padurea ta cu tot?
    

    luni la 17:07 · · o persoană
• 
  

  Lasă un comentariu...

Lansarea cărţii mele: Cum să scriu un eseu...

A good book for young

Dear young students!
         How to write an essay ... is a good book, not only because it gives you details on how to write an essay, but for that answer your questions today, that any young man obsessed, I-L I-frame and L Acteon's dogs devour as: why we live, we die, the way to life eternal moral issue, the struggle between Eros and Thanatos, the doctrine and the Japanese miracle: if God intervenes in human destiny, how to stay away from neurosis (if loving teacher Mircea Badea), for young students - how to avoid marrying a gay man (if Caradja Princess Brianna, who determines the sex of offspring - man or woman, essential distinction between man and woman, the charm of life is to live.
  Presented in a common language, accessible to any graduate high school, communication in the book is designed in clear phrases, logical argument substantiated scientifically. All these rules meet the reader to his own questions to answer. Here's a critical appreciation of the poet Alan Apetroaie:
,, Are interesting at the same level, approaches to human sexuality in all its complexity, from normal to deviant from the natural need to excess disease and provocative drama insurmountable .[...] We have come a book full of joys that offers a new perspective and hermeneutics. Undoubtedly, Basil Anton does not tell us things unknown, no one how to further make, yet, but it clearly says, the argument and, especially, with passion.''  Basil Anton - Romania

O carte bună pentru studenţi

 Dragi tineri studenţi! 
        Cum să scriu un eseu...este o carte bună , nu  doar pentru că vă oferă detalii despre cum să scrii un eseu, dar şi pentru că,  răspunde problemelor voastre actuale, care obsedează pe oricare tânăr, îl frământă şi îl  devorează  precum câinii lui Acteon:  de ce trăim, de ce murim; drumul spre viaţa eternă; problema morală;   lupta dintre Eros şi Thanatos; doctrina  şi miracolul japonez;  dacă  intervine Dumnezeu în destinul omului;  cum să te fereşti de  nevroze (cazul profesoarei îndrăgostite de Mircea Badea)  ; pentru tinerele studente -  cum să  eviţi căsătoria cu un bărbat homosexual( cazul prinţesei Brianna Caradja ; cine determină sexul progeniturii - bărbatul sau femeia, deosebirea esenţială dintre bărbat şi femeie; ce înseamnă a trăi  farmecul vieţii. 
 Prezentată  într-un limbaj comun,  accesibil oricărui absolvent cu studii medii, comunicarea din carte  este concepută în fraze  clare,  logice cu  argumentaţie fundamentată ştinţific. Toate aceste norme  vin  în întâmpinarea cititorului spre a răspunde propriilor sale întrebări. Iată o apreciere critică a poetului Liviu Apetroaie:         
,,Interesante sunt, la acelaşi nivel, abordările referitoare la sexualitate în toată complexitatea ei umană, de la firesc, la deviant, de la necesarul natural la excesul maladiv şi provocator de drame insurmontabile.[...] Am parcurs o carte plină de bucuriile pe care ţi le oferă o nouă perspectivă hermeneutică. Fără îndoială, Vasile Anton nu ne spune lucruri necunoscute, nimeni nu are cum să o mai facă, deocamdată, dar le spune cu claritate, cu argumentaţie şi, mai ales, cu pasiune.''

Haiku de octombrie

Haiku de octombrie

Zile şi nopţi reci
toamna în octombrie
fierbe aprig mustul 

În CONSTELAŢII DIAMANTINE NR. 14

a apărut eseul:   Adevăratele valori ale existenţei
Constela\ii diamantine
Revist􀄃 de cultur􀄃 universal􀄃
Fondat􀄃 la Craiova,
în septembrie 2010
- apare lunar -
Membri de onoare ai colectivului de redac􀄠ie
- Acad. Constantin B􀄂􀀯􀄂CEANU-STOLNICI
- Prof. univ. dr. Remus RUS
- Prof. dr. Florin AGAFI􀄟EI, orientalist, sanscritolog
- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany British
Literature, English Departament, Bucharest University
2 Anul II, nr. 10(14)/2011
Responsabilitatea privind con􀄠inutul materialelor publicate
în revista Constela\ii diamantine apar􀄠ine strict autorului
care semneaz􀄃 textul.
Adresa redac􀄠iei:
Cartier L􀄃pu􀃺, Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,
România, cod: 200440
ISSN 2069 – 0657
DTP: Doina DR􀄂GU􀄟

George Popa, Avatarurile modernit􀄃􀄠ii ..............
..................................................................pp. 1,13-15
Janet Nic􀄃, O pinie, dou􀄃 pinii .....................p. 3
Doina Dr􀄃gu􀄠, Turul promo􀄠ional pe Dun􀄃re ..p.4
Aspecte de la Promotional Danube Tour ....p. 5
Al. Florin 􀄟ene, Via􀄠a satului românesc 􀃺i a
􀄠􀄃rii în literatura epistolar􀄃 (I) ................pp.6,7
Mariana Vicky Vârtosu, Suferin􀄠ele unui
redactor ..............................................................p. 8
Cristian Petru B􀄃lan, Noi relev􀄃ri despre
opera lui Caragiale ..................................pp. 9,10
Iulian Chivu, Via􀄠a dup􀄃 Matei ............pp. 11,12
George Filip, L’ère des poètes .......................p.16
Slavomir Alm􀄃jan,Perpetua rostire .............p. 17
Mariana Zavati Gardner, Oglinda cu vise ...p.18
Ioana Stuparu, Târguiala ..............................p. 19
Melania Cuc, Vraj(b)a clipei ........................p. 20
Adrian Botez, 􀀰􀄃-ntreab􀄃 str􀄃mo􀃺ii ..........p. 21
Marian P􀄃tra􀃺cu, Cravata ro􀃺ie de
pionier (II) ................................................pp. 22,23
Carol Hâr􀃺an, Sindromul “Facebook” ....p. 23
Lucre􀄠ia Berzintu, Interviu cu cineastul
Marcu Simionovici .................................pp. 24-28
Mihai Batog-Bujeni􀄠􀄃, Ne􀃺tiutul 􀃺fâr􀃺it al unei
pove􀃺ti vechi; Misiunea...........................pp.29,30
Boris Mehr,Poeme.........................................p.30
Florin M􀄃ce􀃺anu, Arta rupestr􀄃 ...................p.31
Gheorghe Neagu,Decora􀄠ia ..................pp.32-34
Ioan Lil􀄃,Poeme..............................................p.34
Attila F. Balazs, Revolt􀄃 .........................pp.35-37
Florentina Dalian,Mereu al􀄠i c􀄃􀁏􀄃tori .......p. 37
Llelu Nicolae V􀄃􀁏􀄃reanu(Sârbu), Urme-n inima
cuvântului ........................................................p. 38
􀃹tefan Lucian Mure􀃺anu, Depeizarea egoului
în romanul superrealist .................................p. 39
Emil Bucure􀃺teanu, Nemuritorii din Agapia
.....................................................................pp. 40,41
Gheorghe A. Stroia, Pictorul iranian Iman
Maleki sau “Fascina􀄠ia artei...” ..........pp.42,43
Nicolae B􀄃la􀃺a, Povestea, cump􀄃􀁑􀄃 între cer 􀃺i
􀁓􀄃mânt .......................................................pp. 44,45
Marinela Preoteasa, Florentin Smarandache 􀃺i
matematica literelor ................................pp.46,47
Rafaela Tr􀄃istaru, “P􀄃pu􀃺a de sticl􀄃” sau
“Calea spre lumin􀄃”.......................................p.48

Anton Vasile, Despre adev􀄃ratele valori ale
existen􀄠ei ...................................................pp.49-51

Constantin E. Ungureanu, Costel R􀄃ducan,
profesor 􀃺i literat .....................................pp. 52,53
Costel R􀄃ducan, Dincoace de Utopia ..........p.53
Nicolae Mihu,Constela􀄠ii epigramatice .......p. 54
􀃹erban Codrin, Testamentul din strada
Nisipuri .....................................................pp. 55-57
Dan C􀄃pruciu, Tentativa de modificare a
testamentului ....................................................p.58
Ion C􀄃􀁑􀄃voiu, Constela􀄠ii epigramatice .....p. 59
Octavian Lupu, Schi􀄠􀄃 de studiu a Bibliei
dintr-o perspectiv􀄃 de ansamblu ................p. 60