Ultimele vestigii, ale epocii comuniste, apar, la colțuri de stradă sau pe lângă clădirile noi, cosmopolite, ca niște particule cuantice ce reconstituie instantaneu trecutul.
Viitorul este totdeauna o proiecție virtuală a trecutului. Viitorul nu este, din acest punct de vedere, contingent, cum credea Aristotel, dar este imprevizibil. Contingent înseamnă a fi sau a nu fi. Leibniz spune că doar pentru noi, oamenii, viitorul este contigent, dar mersul lumii este determinat și necesar. Filosoful german consideră contingența drept o lipsă a cunoașterii. Dimpotrivă, Jean Paul Sartre , prin existențialismul ateu promovat, consideră că ,,totul începe prin contingență” , ceea ce este, evident, o absurditate , fiindcă o lume contingentă ar fi o lume a haosului absolut.
O lume a haosului absolut ar fi o lume imposibilă, cum, de altfel, ar fi o lume absolut deterministă. Din acest motiv, pentru existențialiști, lumea nu are
nicio justificare - Universul fiind lipsit de orice sens rațional și
existența umană absurdă.
Prin urmare, cea mai bună dintre toate lumile posibile este lumea care funcționează programat la marginea haosului; posedă un mare procent de necesitate , dar și un anume procent de contingență, adică este într-un procent de 66 -99 % deterministă și 1-34 % supusă hazardului.
Imprevizibilitatea este dată de principiul de incertitudine al lui Heisenberg. Noi afirmăm că acest Univers funcționează programat la marginea haosului(vezi Vasile Anton - CUM SĂ SCRIU UN ESEU...).
Drept urmare, existența se desfășoară într-o amplă mișcare elicoidală - în spirală. Această mișcare în spirală face ca istoria să se repete și totuși să fie alta, astfel încât viitorul poate fi prevăzut în anumite proporții, dar într-un anume procent este imprevizibil. Imprevizibilitatea este generată de jocul cuantic al particulelor virtuale.
Autoturismul Dacia și Complexul Avicol - Simboluri ale
epocii de aur continuă să șocheze ochiul cu imaginea ruinei
și degradării epocii comuniste. Este oare trecutul de care nu putem scăpa nici în viitor ? Sunt
aceste simboluri semne ale unei degradări viitoare?
Ultima Dacie și ultimul Complex Avicol stau mărturie ca simboluri, ale unui trecut, ce se proiectează virtual în viitor.
Un
viitor incert și sumbru ne pândește de dincolo de vălul Mayei. Ce ne
așteaptă la orizont? Alte orizonturi roșii sau Apocalipsa?
Vasile Anton , Iași , 8 martie 2012
