Sfânta familie cu iubire și devotament se ține! Și cooperare între bărbat și femeie pentru bunăstarea și fericirea familiei:două minți mai multă minte! MESAJUL ETIC AL IUBIRII DE APROAPE AL LUI ISUS CRED CĂ LA IUBIREA PENTRU FAMILIE FACE REFERIRE! În lumea asta tot lipsită de sacralitate valorilor fundametnal umane, o lume întrată în faza cvulturii profane, sacră rămâne doar familia! Cu excepția familiei care mai are totuși o valoare sacrală, nimic nu a mai rămas sacru în această lume. Sacrul și profanul afirmă Mircea Eliade sunt două manifestări istorice ale omului în lume. Or, în epoca tehnologiei IT din manifestările sacrale ale omului nu a mai rămas nimic sau aproape nimic - nici patrie, nici neam, nici iubirea pentru ceva sau cineva , ci doar cumplita boală a megalomaniei, a perversității narcisice și a falei fade și năroade. Banii întrețin plăcerea, nu fericirea! Tendința multor tineri, peste 10 la sută, aflați în faza iluziilor carnale, de a se îneca în profanul erotic LGBT, reduce mult sacralitatea familiei. ”Vai de cel care după ce deschide ușa camerei seara nu are cui să-i spună 'bună seara'...” #OctavianPaler! Dar cine dintre tineri să mai ia seama de avertismentul sumbru al lui Paler, când cea mai fericită existență este plăcerea senzuală trăită în fiecare clipă - carpe diem! - trăiește-ți clipa nebuniei dionisiace: cânt, dans, mâncare, beție, drog! Să-ți cauți fericirea de pildă în mâncare și devii obez, adică să te transformi din om în porc, da, pare o soluție la stresul cotidian, la anumite crize și depresii psihice - certuri în familie, insucese într-o afacere, examene ratate, etc, care generează sentimente frustrante - negare, mânie, depresie, izolare, dispreț de sine. Dar cum să rezolvi criza psihică și să nu devii compulsiv la mâncare? Relația stresantă cu mediul amplifică efectele nocive asupra sănătății și declanșează în cele mai multe cazuri, mâncând fără saț, mâncare combinată cu alcool și țigară, nu doar obezitatate, ci activează și celule canceroase care dezvoltă tumori. Vechii greci, în speță micul socratic Aristene din Cirene, discipol al lui Socrate, credea că fericirea constă în cultivarea plăcerii. El a creat o școală morală a hedonsimului, elevii lui au experimentat în această școlă postsocratică cultul plăcerii, dar nu au ajuns la fericirea deplină. Dimpotrivă! Hedonistul Hegesios a ajuns la concluzia că plăcerea e mai slabă decât durerea și a avertizat omenirea asupra consecințelor nefaste ale excesului de plăcere - conduce inerent la dezgust de viață, pesimism și suicid!Neuroștiințele au descoperit că plăcerea trăită continuu, induce creierul exces de dopamină iar excesulde dopanină provoacă o percepție deformată a lumii și induce starea bovarică, de a te crede altul, mai frumos , mai deștept, mai eroic decât ești în realitate, pe care eu aș numi-o starea „buric al pământului”.
Autor: Vasile anton Ieșeanu, luni 16 mai2022, Iași
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu