Acvila Legiunii a IX - a

Un joc predilect, dintotdeauna pentru puştanii aflaţi la vîrsta prepubertară, între 9 -12 ani, este jocul de-a războiul – jocul cu soldăţei, jocul cu arcurile, jocul cu săbiile, cu pistoale şi armele. Cu aceeaşi înclinare spre arta războiului au rămas şi băieţii din zilele noastre , la care predilecte, acum, sunt jocurile virtuale. Pe vrermea mea, cultura română era dominată de spiritualitatea comunismului rus. Prin urmare, o carte, pe care am citit-o cu sufletul la gură, a fost ,,Copii eroi.’’ Nu mai îmi amintesc autorul, dar fascinat de eoismul copiilor ruşi dincel de-al doilea răboi mondial , aş fi vrut să fiu la fel ca ei. Era o carte despre copii-partizani, în care, puştani, aflaţi sub impulsivitatea instinctuală, se angajau să îndeplinească misiuni pe care cei maturi nu le-ar fi putut duce la bun sfârşit. Eram departe de ceea ce am aflat mai târziu anume că noi românii ne-am trage de la Râm şi că am fi urmaşii Romei. Apariţia romanului Acvila Legiunii a IX-a mi-a adus în memoria copilăria cu impresionantele jocuri de-a războiul. Dacă există o carte bună de citit pentru băieţii, atunci aceasta este. Şi nu doar pentru băieţii , ci şi pentru maturii, care vor să-şi retrăiască copilăria. Rosemary Sutcliff , ofiţer al Ordinului imperiului britanic, s-a dedicat romanului istoric şi literaturii pentru copii. Un tânăr, pe nume Marcus, aproape un copil porneşte în căutarea tatălui său, conducătorul acestei legiuni. Călătoria, plină de primejdii, îl transportă pe cititor într-o lume fascinantă şi plină de misterioase aventuri , care fac din micul călător un adevărat erou de poveste. Nici un copil, aflat la vârsta aventurii, nu ar trebui să treacă nepăsător fără a citi acest roman. Romanul îi deschide ochii asupra lumii şi totodată îl încarcă de emoţii pozitive. Dacă aş mai fi copil, aş vrea să fiu acel Marcus din Acvila Legiunii a IX-a.