Faceți căutări pe acest blog

marți, 3 aprilie 2012

Despre frumusețea feminină








Citește și 

    

          Întâmplarea face ca, zilele trecute,   să  mă uit  pe un post Tv.  O scurtă informație despre una din frumoasele României care a  rupt  gura târgului în Italia, mi-a atras atenţia.  Și nu numai în Italia ci și  pe mai toate meridianele lumii.  Și pentru că m-a prins farmecul frumuseții, am decis să scriu  un minieseu despre frumusețea feminină.                                                                                                                              

              Revista The One a realizat   un  pictorial  cu  românca  Mădălina Ghenea.  Celebra de-acum româncă,  pe lângă unele trăsături   latine,   probe genetice evidente care  arată  că de la Râm  ne tragem, cât și unele asemănări cu celebra actriță  italiană,  Sophia Loren,  sex symbol-ul   Italiei, en vogue în  secolul trecut arată că  frumusețea și arta fotografică sau cinematografică nu poate să existe fără trupul gol  al femeii.                                                                                                        
           Un trup superb, uneori prea superb.   Și cum cei frumos și lui Dumnezeu îi place, evident că bărbații cu bani ai acestei lumi au remarcat-o și ca atare au votat-o ca fiind una din cele 90 cele mai frumoase femei ale lumii (românca situându-se pe un  deloc  modest loc 87 , (cf. AskMen.com) .                                                                              Mădălina   a pozat şi  pentru altă revistă,  în Zanzibar, cu  un copil de culoare în braţe, pentru care a fost nevoită să se  vopsească blondă  -  o splendoare  a contrastelor    

              Trăgându-ne  noi de la Râm  tendința  românilor cu sânge latin   (mai sunt și din cei cu sânge slav  și chiar ţigan, adică  rrroman, de ce nu?), ca după două  mii de ani să   ne întoarcem la mumă  primordială – Italia.                                                                                        Așadar , după revoluție  majoritatea românilor   cu dominantă  latină e au simțit chemarea străbunilor și  au  luat drumul Italiei.           

Printre cei care au simţit chemarea străbunilor  a fost şi Mădălina.  Frumoasa  româncă a crescut în însorita Italie de la vârsta de 14 ani; acum are  23 de ani ( după normele biologice are toate atuurile maturizării, având în vedere că fetele se maturizează  cu cel puțin 2-3 ani mai repede decât  băieții de aceeași  vârstă).                      

 Și a crescut bine  în Italia, dacă a ajuns să se  încadreze în  standarde   de frumusețe, adică  90-60-90  și 1,79  înălțime, fără silicoane și operații estetice.                                                                          

Mădălina pare a fi sosia Angelinei Jolie, frumoasă şi celebră actriţă americană  sau celebră şi frumoasă actriță. Fără a avea nici   reputația  sau pedigriul  actriței americane Mădălina a ajuns ,,o fată scumpă s-o cântărești în aur” , cum spun chinezii.                                

 Nouăzeci, șaizeci, nouăzeci, o indică  a fi frumusețea perfectă sau aproape perfectă. Nu putea să nu fie remarcată Dar cum? Sunt atâtea fete remarcabil de frumoase, dar care  intră în conuri de umbră, în pofida  frumuseții lor. În lumea modernă ar fi fost o șansă ratată dacă…, rămânea o   fată cuminte.                                                              La16 ani pozează în  lenjerie intimă, fapt ce determină un  mic scandal  la liceul la care învăţa. Intrarea ei în showbiz  nu putea avea o mai bună  rampă  de lansare decât  exmatricularea de la liceu pentru pozele indecente.                                 

           Fetele frumoase şi cuminţi  rămân anonime  în marea  masă de   modele.  Dar Mădălina e prea frumoasă ca să  fie şi cuminte. Cum trăia în Italia  s-a înscris şi la  ,,Dansez pentru tine’’,   varianta italiană -"Ballando con le Stelle".   Cum începe să fie  văzută, începe să fie și     dorită  de italieni.   

De la lenjeria intimă,   drumul spre înalta societate duce în mod firesc, cum  s-au petrecut lucrurile cu atâtea dive,  mai întâi  prin  sport. Și cum sportul rege  sau regele sport  e fotbalul, Mădălina a  fost   re(marcată) de  Marco Borriello, atacantul lui AS Roma.  Unii paparazzi  obraznici, indiscreţi și poz(n)ași  din  ,,cizmă’’, au avut îndrăzneala să spună şi prin dormitorul  acestuia.                                        

Nu băgăm mâna în foc ca Mucius Scaevola. Dar sportul, pentru Mădălina  a fost doar o escală. Miza mare  erau actorii. Şi   Mădălina antrenată  în sport de atacantul de la AS Roma  a atacat domeniul artistic. Este   descoperită  de  celebrul actor Raoul Bova.    De  la actorie la muzică e doar un pas.  

Acest pas  o plasează alături de  cântăreţul Eros Ramazzotti  care o ia    protagonistă   pentru un  clip cu scene romantice.  Imediat   paparazzi , insinuează că între cei doi  ar fi fost mai mult decât  o scenă filmată.  Ea face  reclame  pentru  Gattinoni sau Peroni.    Insinuările gurilor rele  nu o  descurajează. Videoclipul  cu îmbrățișări și scene fierbinți în brațele cântărețului italian   o scoate complet din anonimat   și  o plasează printre cele mai frumoase femei.  Este remarcată de  actorul american Leonardo DiCaprio.                                                                                                    Cum a ajuns   Mădălina ,  peste ocean,   în  compania lui Leonardo  DiCaprio, rămâne   un mister!                                           

AskMen.com  comentează, astfel în pasajul  de  lângă poza   româncei   ajunsă   pe locul 87  în acest top  : "Leonardo DiCaprio are parte de fotomodele aşa cum noi, ceilalţi, avem parte de restaurante: experimentăm unul nou în fiecare săptămână. Ultima cucerire a actorului este Mădălina Ghenea, un supermodel român care a devenit celebru în Italia pozând pentru un brand de lenjerie intimă.’’   Odată atinsă de graţia  artei cinematografice şi de  braţele actorului american,   celebru prin     scenele erotice de pe  Titanic Titanic - Titanic (1997) - Film - CineMagia.ro  ,  porţile  vieţii,   în  high-life, i-au   fost   larg deschise.                                         

Mădălina contestă  subtil toate aceste poveşti de dragoste, afirmă că   drumul spre   înalta societate  se  datorează muncii,  studiului ,  timp si bani investiţi, si nu pentru ca a luat micul dejun, prânzul şi cina, câteva luni, cu DiCaprio.                                                   

Dar relaţia cu DiCaprio est de tipul win-win, despre care chinezii spun că este  un joc  din care nimeni nu pierde şi toată lumea câştigă. Dacă românca ştim ce a câştigat practicând acest joc, nu ştim ce  a câştigat DiCaprio?                                                                                      Dimpotrivă e posibil să fi pierdut ceva copileţi. Win-win  poate fi o negociere de tipul  cât îmi dai, ca să-ţi dau.  El poate fi un joc social  genial, care dacă ar fi  aplicat de către  clasa politică  societăţii noastre  mioritice,  în câţiva nai se va putea  spune că plaiul mioritic este cu adevărat  un colţ de rai. Deocamdată e un colţ de răi.                                                         

Deviza Mădălinei  după cum afirmă este "Stay hungry, stay foolish", fiind   preluată  de   la  celebrul director al firmei Apple , Steve Jobs,  dovadă că, Mădălina  mai  şi citeşte, nu doar pozează goală. 

                                                                                                                                  Pentru o româncă  săracă ajunsă, din  Cenuşăreasă, prinţesa supermodel în  înalta societate este o mare izbândă.  Toţi cârcotaşii şi cârtitorii români,  invidioşi  şi  păguboşi, ar trebui să tacă;  bârfa lor  haină e  mai  mult  răutate din neputinţă  şi nevrednicie, nu  critică constructivă.                                                                                                

 Că  unii sunt   în stare şi, totodată,  în măsură,  să-i facă cadouri costisitoare pentru a petrece  o noapte cu românca, ajunsă divă, este apanajul celor atinşi de aripa divină a celebrităţii să primească, ca niște  mici zeități  cadouri  şi ofrande. Dar… , există totdeauna un dar  în orice happy end…    

Catrinel  Menghia  nu a avut trecutul  scandalos al  divei din Oltenia și nu a ieșit  la rampă cu un scandal,  dar nu este mai frumoasă  și celebră. Dimpotrivă, Catrinel are  un ce anume, care îi lipsește Mădălinei.

La fel se poate spune despre reușita Monicăi Bârlădeanu  un exemplu de stil și frumusețe.  

Platon,  în Banchetul, spune  prin gura Diotimei (este  singurul personaj  feminin din dialogurile sale - Platon ştia bine că numai o femeie poate vorbi despre iubire  şi frumuseţe cu înţelepciune, de aceea a ales-o pe  înţeleapta Diotima) că,  pentru a cunoaşte adevărata frumuseţe - frumuseţea eternă, omul trebuie,mai întâi, să cunoască  frumuseţea trupurilor.                                                                                     

Aşa îl  învăţa Diotima pe Socrate, după cum însuşi  Socrate  povesteşte  la banchet.  După ce acesta a cunoscut frumuseţea trupurilor  va  afla că  mai presus de frumuseţea trupurilor  e cea a sufletului.                                                                                                         Dar Platon este un idealist; mai mult,  el nu a cunoscut  frumuseţea trupurilor feminine,  altfel , dacă ar fi trăit în  vremurile noastre şi ar fi ,,descoperit-o”  pe românca noastră cu siguranţă îşi schimba teoriile sale filozofice cu privire la frumuseţe şi iubire.                                                                                                                                

Ei  bine, pe lângă frumuseţea  ei, o femeia  trebuie să charismă, sau cum spuneau bătrânii  noștri  - să aibă pe vină-ncoace,  adică să aibă o anume magie, o fascinată putere de atracţie, pe care englezii, mari amatori de concepte, l-au numit sex appeal.                                   

A avea sex appeal înseamnă a poseda o anume energie erotică, pe care nu totdeauna   frumuseţea ( poate fi una  rece, de piatră, ceva în  genul   celor trei graţii ale lui Antonio Canova)   pe care numai anumite femei o posedă.                                                                    Freud a numit-o libido, dar energia erotică este  mult mai mult  decât o simplă  dorinţă sau impuls   sexual.                                                       
      Fără îndoială  că, Mădălina  nu este o  Scarlett O’hara, la uşa căreia aştepta un  prinţ şi  un  duce, în vreme ce  alţii  o adulau de la distanță , dar, fără  îndoială, are sex appeal de vreme ce  un iubit secret i-a oferit deja cadou  un
Mini Cooper Mk VI,  de vreo 20.000 de euro.  Alţii ar putea să se împrumute de la bănci, să-şi falimenteze afacerea  să-şi părăsească soţia, să-şi abandoneze  copii, să ucidă sau să se sinucidă  pentru un petic de negreaţă, vorba lui N.D. Cocea.                      

Este Mădălina Ghenea un model de urmat pentru femei? Reprezintă ea un ideal de frumusețe spre care femeile trebuie să tindă?  Renumitul poet  persan, Omar Khayyan, spune că  un chip frumos are patru însușiri – face să surâdă norocul;  face plăcută desfătarea vieții;  face omul mărinimos și  viteaz; sporește avuția și rangul.            

Fiecare femeie trebuie să fie ,,artista propriului ei chip”, spunea  medicul francez Marcel Sendrail în  ,,Înțelepciunea formelor”. Misterul femeii  nu  constă doar în ceea ce ascunde, cât  mai ales ceea ce lasă ca ceilalți bărbați și femei să vadă.                                        

Frumusețea  umană, îndeosebi frumusețea  femeii este un miracol  de forme, lumini și umbre. Toată  această  îmbinare  de forme ovale, lumini și umbre constituie    misterul ce declanșează atracția  bărbatului. Ca să atragă  bărbații o femeie trebuie să fie din punctul de vedere al esteticii-frumoasă. În stilizata sculptură modernă, Brâncuși reușește să surprindă și să anticipeze, în Măiastra o extraordinară stilizare a  formelor  feminine  moderne, imaginând-o ca pe pasăre măiastră.  

                                                                                                                        Domnișoara Pogany,  întregește viziunea  despre   frumusețea  a femeii moderne, stilată  și stilizată,  cu  ochii mari, imenși ,,ochi luminoși și  puri”  - ochii iubirii, spunem noi, căci  spunea Brâncuși femeia   ,,este numai ochi, suflet frumos, curat și senin.”  Nu întâmplător  Brâncuși a  fost numit demiurg și profet, el a anticipat  nu doar formele stilizate  de frumusețe ale  femeii moderne, dar și o nouă dimensiune a iubirii.                                                                    Sărutul din Montparnasse relevă, în această  nouă dezordine amoroasă, dorința  și tendința femeii moderne pentru  iubirea unică - aceea a sufletului  pereche.                                                                              

În Cumințenia pământului,  văzută de Brâncuși ca o femeie așezată,  cu brațele adunate,cum stau țărăncile noastre duminica la poartă,  nu poate simboliza decât, țăranca  româncă, cu o frumusețe interioară  pură, echivalentă  cumințeniei,  țăranca  muncitoare și cuminte, care se odihnește, căci cine poate fi o alta cumințenia pământului?!   

      Demiurgul de la Hobița ne-a  dezvăluit, în  sculpturile sale, esența frumuseții  feminine – aceea a formelor materiale stilizate   și a  stărilor  psiho-spirituale elevate.  În Rugăciunea, femeia este eliberată complet de impuritatea materială, toată făptura ei se spiritualizează  în   iubire , adică smerenie  și credință, căci iubirea le cuprinde   pe amândouă.                                                                                           Femeia poate   fi văzută astfel de un artist, dar starea de îndrăgostire orbește, face ca îndrăgostitul  să nu mai vadă  altă frumusețe decât pe aceea care a văzut-o în vedenia sa.                      

Frumusețea și puritatea  iubitei se îmbină în ochii iubitorului  și îl fascinează. Frumsețea e o magie,  o vedenie , o iluzie ce farmecă și îl înlănțuie , cu vălul Mayei  pe îndrăgostit. El nu mai privește  lumea   și nu o mai vede  decât prin   vedenia  care l-a ademenit și l-a captivat total.                                                                                                           Frumusețea    femeii îl fascinează  într-atât  pe  îndrăgostit  încât  moare. Narcis nu s-a  îndrăgostit de propriul său chip, cum se crede, ci de anima sa, căci, acolo, în ,,străfundul” apei el vede  nu imaginea sa  reală, ci  imaginea sa ,, în negativ , partea sa feminină, imaginea     virtuală feminină - sora sa geamănă pe care nu o  găsește  și nu   o    identifică în realitate acestei  lumi, căci cea din realitate care s-ar fi potrivit  imaginei  sale,  la fel ca  iubita  lui Eminescu, a murit de tânără, nu mai există  în real. Ea nu mai există decât  virtual în sine,  iar acela, care nu-și află perechea în real, o va căuta în van în  vreo femeie reală existentă  în lume.         

,,Nu este-n lume. Cine-atunci mi-a spune

Unde e  îngerul cu-aripi senine,

A sufletului meu scumpă minune

Ea n-a fost niciodată … doar  în tine

De-a fost vreodată ea, de mult e moartă

Astfel de chip odată-n lume vine.”

M. Eminescu - Care-i amorul meu în astă lume)

Același   lucru se petrece  și cu vânătorul  Acteon. Acesta   a văzut-o pe  Artemis  scăldându-se  și a rămas obsedat de  imaginea   fetei văzută goală.                                                                                                 Alegoria ne  spune că zeița  l-a transformat   într-un cerb fiind devorat de proprii câini. În realitate, Acteon a fost devorat de obsesia  femeii goale, intangibilă, sfârșind  într-un  suicid mascat  moarte violentă  prin devorare de către proprii câini , la fel cum obsesia îl devorează pe  omul modern.                                                                    Indianul  Chandidas, preot  brahman(sec. XIV –XV),  la templu Vasuli-Devi și poet, în poemul Krishna și Radha numește  frumusețea feminină ,, o minunată vedenie” , care îi provoacă ,, frământare vie” și ,,turburare” ce-i ,, arde inima”.                                                                        

Așa s-a întâmplat cu Solomon, care  a văzut în  frumoasa păstoriță -  frumusețea însăși de vreme ce l-a  fermecat, încât a compus poemul poemelor -  Sir  bașirim ( Cântarea cântărilor) ,,În întregime ești frumoasă iubita mea/ și nici o pată nu-i în tine.”                                                                                                                  O astfel de obsesie  o trăiește  și poetul italian   Dante Alighieri, pentru frumoasa  Beatrice Portinari. Când la salutat, trecând pe stradă,   tânăra Beatrice, Dante a simțit în clipa aceea că atinge ,,toate culmile fericirii.”                                                                                                          În  idealul de   frumusețe  feminină al lui  Eminescu , revine   obsesiv fata cu părul de aur  și ochii mari albaștri ,,divinizarea frumuseții de femeie”,  ,,Madona dumnezeie” , ,,față pală-n raze blonde” .   ,,Frumsețea este armonie”,  spune Théophile Gautier , iar Victor Hugo, intuind că  uneori extremele se ating, realizează contrastul, între urâțenia bărbatului  și frumusețea femeii, în celebrul său roman Notre dame de Paris.   

                                                                                                                           Frumusețea,  spune  Voltaire,  trebuie să producă  plăcere și admirație. Dar este evident că,  pentru îndrăgostit nu există plăcere   și admirație  mai mare decât pentru ființa iubită.                                                

În ochii îndrăgostitului  sau  îndrăgostitei,  ființa  iubită  începe să capete încet-încet, pe măsură  ce gradul de îndrăgostire crește, calități hiperbolice. Adesea, astfel de cazuri  ființa iubită se identifică în ochi iubitorului  cu  zeitatea.  Automistificarea e un proces psihic  extrem, indus de starea de îndrăgostire, când îndrăgostitul își anulează propria ființă și personalitate  și   nu mai există decât  prin și pentru  ființa iubită.                                                                                                  

Dar ce  fenomen  induce  starea  de îndrăgostire – respectiv plăcerea și admirația? Fără  îndoială frumusețea.  Dar  nu orice frumusețe, fie chiar și frumusețea perfectă a Monicăi Bârlădeanu, Catrinel Menghia sau a    Mădălinei Ghenea,   nu  induce   fenomenul de îndrăgostire ci ceea ce este în noi – identificarea în afară a persoanei ce se potrivește cel mai bine   imaginei virtuale existente în noi.( a se vedea Vasile Anton   - Despre sufletul pereche -  http://filosofie-si-literatura.blogspot.com/2011/07/despre-sufletul-pereche.html)                                                                                         

 Vasile Anton, Iași, 3 aprilie  2012  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu