Noul DEX
- definește iubirea drept un sentiment de dragoste homosexuală sau
pedofilă.
Pe lângă modificări de
sorginte politică, ca de pildă
,,jidan” și ,,țigan” , noul DEX ,
ne propune redefinirea Iubirii. De
ce a fost nevoie să fie modificate definițiile, în
noul DEX , a cuvintelor ,,jidan”
și ,,țigan”?! Ei bine, nimănui nu-i place să fie numit la modul
peiorativ; e ca o poreclă
jignitoare.
Și noi românii ne-am
simțit ofensați când un ziarist francez turmentat , drogat sau băut,
ne-a numit țigani. Dacă avem mintea lucidă, nu putem să jignim
în mod nemeritat, pe un evreu sau rom.
Totuși
asocierea rom-român deranjează prin faptul că un străin
putea confunda pe românii cu romii și pe romi cu români. Dar, până
la urmă, toți suntem făcuți la fel,
după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cu două mâini,, zece
degete, un cap cu o gură, un nas, doi ochi și
două urechi, două picioare, două
testicule, un penis sau un vagin și un orificiu anal.
Ceea ce ne diferențiază este culoarea și comportamentul filogenetic. Dar, până la urmă , acestea se estompează în procesul integrării și globalizării. Căsătoriile interrasiale au devenit o realitate determinate de fenomenul migrației, a europenizării și globalizării.
Ceea ce ne diferențiază este culoarea și comportamentul filogenetic. Dar, până la urmă , acestea se estompează în procesul integrării și globalizării. Căsătoriile interrasiale au devenit o realitate determinate de fenomenul migrației, a europenizării și globalizării.
Într-o societate
au loc mereu restructurări
sociale și reorientări
asupra valorizării moralei și
culturii. Prin urmare, fenomenul
sociologic, aflat în continuă evoluție, poate provoca răsturnări naționale, dacă societatea română nu va demara marele efort de a ridica cultura și spiritualitatea , de la improvizație și
manea, la standardul cultural
european. Multe popoare au sucombat din cauza asimilărilor
culturale negative.
Chestiunea arzătoare rămâne însă
definirea cuvântului iubire
. Definiția iubirii trebuia păstrată ca
fiind drept ,,sentiment de dragoste faţă de o persoană
de sex opus” și nu schimbată în ,,sentiment de
dragoste faţă de o persoană.”
Fundamental pentru
definirea iubirii trebuie să rămână ,,sentimentul de dragoste
pentru sexul opus” , nu ,,sentimentul de dragoste pentru o persoană.” Argumentul
de bază îl constituie faptul că majoritatea relațiilor erotice sunt de tip heterosexual și doar un procent
de până la 10 la sută sunt de tip homosexual. Prin urmare, graba
lingviștilor de a include în general, particularul doar
pentru a da satisfacție unei minorități cu orientare sexuală negativă
este o mare eroare.
Nota
bene, pentru acești lingviști care au emis definiții după ureche
și nu au analizat cu simț de răspundere și mare atenție aspectele pe care le
generează o definiție falsă.
Între homosexuali, fie bărbați sau femei, nu există sentimente
de dragoste, ci doar atracții sexuale. Pentru alte forme ale
manifestărilor erotice ca cele
de tip homosexual, DEX-ul trebuie să dea definiții separate și nu
să le includă în definiția generală a iubirii. Prin
definiția propusă , în această
formă, lingviștii nu
conferă homosexualilor vreo concesie,
ci definind iubirea
drept ,,un sentiment
de dragoste față de o persoană”, jignește
majoritatea care percepe și acceptă iubirea ca ,,un
sentiment de dragoste față de o persoană de sex opus”. Noua
definiție conferă, pentru pedofili, libertatea de a specula.
În
această ordine de idei, DEX-ul trebuia să facă precizări
clare cu privire la iubire
ca fiind un sentiment ce se manifestă, după pubertate, între adolescenți - băieți și fete,
altfel lasă loc de interpretare că iubirea ar fi și un
sentiment paradoxal între un matur și o fată sub 18 ani ca o legătură pedofilă sau între doi băieți ori două
fete ca o relație homosexuală.
Chiar
dacă biologic există , la unele fete (mai multe) și
la unii băieți (mai puțini), maturizarea
precoce și jocul erotic, aceste manifestări sunt patologice (ies din
comunul manifestărilor erotice), nu implică iubirea ci doar impulsul sexual. În această formă a
definiției noul DEX-ul admite iubirea
pedofilă și homosexuală. În profunzimea ei definirea corectă a
iubirii actuale trebuie să vizeze
implicit și dreptul, adică apărarea
prezumtivelor victime. Or , definiția promovată de DEX, lasă loc de
întors.
Definirea iubirii de noul DEX admite
ideea ambiguă a identității iubirii și sexualității. Este oare iubirea doar sex?
Iubirea nu este pură sexualitate, cum definește iubirea noul DEX,
ci implică afectivitatea, admirația,
tandrețea, comunicarea, ascultare, plăcerea dăruirii, protecția. Definită
într-o sintagmă iubirea este ,,nebunia în doi sub clar de lună” sau armonia a sferelor - a masculinului și femininului.
Monica Busuioc,
şefa secţiei de Lexicologie şi Lexicografie a Institutului "Iorgu
Iordan" care se ocupă de realizarea DEX-ului, ar fi trebuit să consulte majoritatea în
definirea iubirii, nu minoritatea!
Doar
dacă doamna în cauză face parte din minoritatea
sexuală, atunci e explicabilă definirea iubirii drept ,,un
sentiment de dragoste pentru o persoană.”
Cred că, la definirea iubirii, trebuiau
implicate mai multe categorii
culturale, nu doar lexicografi - un
lingvist-filozof, un medic psiholog, un fizician, un chimist, un
genetician , un biolog , chiar și un
jurist și luate în considerare definiri ale adolescenților care pot
intui mai realist fenomenul
erotic decât savanții cu morga lor de atoateștiutori.
Chiar și Platon, care a fost prin excelență homosexual și a analizat în cele două dialoguri( Banchetul și
Phaidros) iubirea homosexuală, admite că, iubirea bărbatului și
femeii este un ,,lucru divin” , căci
iubirea dintre bărbat și femeie este ,,năzuința de a zămisli frumusețe” și înseamnă ,,iubire
de nemurire”. Dincolo de iubirea heterosexuală, celelalte
forme de sexualitate sunt manifestări extremiste ale eroticului uman care ies din
,,,calea de mijloc”, ies din uman
și, prin urmare, nu pot fi
incluse în definirea iubirii.
Iubirea
este atracția polarităților, a plusului cu minusul, conform principiului
fundamental ce guvernează materia - al asemănării în oglindă - bărbatul și femeia. Or, se cunoaște
că polii magnetici de același sens se resping, în vreme ce
opușii se atrag. Dar cum
ființa umană este o ultima
din scara filogenetică și prin urmare este o ființă extremă la care
sexualitatea, spre deosebire de tot regnul animal, este permanentă, nu doar în perioadele de rut
cum se întâmplă la animale, există, în cazul omului, fără îndoială, manifestări erotice homosexuale (în procent mai mare la bărbați).
Cum sexul este, pentru ființa umană, o
necesitate fiziologică permanentă de descărcare a tensiunilor nervoase și mijloc eficace de
terapie psihică,
sexualitatea poate fi deturnată spre manifestări
extremiste, în absența sexului opus ca
urmare a respingerii culturale a
bărbatului sau a femeii sau a
suprasaturării erotice.
Chiar dacă iubirea
erotică se fundamentează, prin excelență, pe
satisfacție sexuală și tandrețe , constituindu-se în fundamentele
psihologice ale relației de
dragoste, aceste două condiționări fac
parte din eroticul heterosexual, nu homosexual la care legătura este una dominant
sexuală.
Legătura
sexuală este o legătură foarte
slabă. Iubirea implică o
legătura erotică puternică - ea are ca dominantă relația psihoerotică
ce determină forma idealizată despre sufletul pereche.
Prin
urmare, adevărata iubire este
heterosexuală, ea implică, așa cum remarca, Platon refacerea ființei
primordiale, androginul, ceea ce în cazul relației
de tip homosexual este imposibil.
Să nu înțeleagă cineva că am
sentimente xenofobe față de manifestările homosexuale
(homosexualitate și lesbianism) sau
bisexuale, dar nu pot fi de acord că
iubirea poate fi definită incluzând relațiile de tip homosexual. Cum
actul sexual poate fi repetat la nesfârșit,
actul în sine întărește sentimentul de dragoste. Între iubire și sexualitate există, fără îndoială, o interdependență și intercondiționare reciprocă, una se fundamentează pe cealaltă.
În această situație trebuiau, în mod obligatoriu, stabilite criterii clare de definire
a iubirii - primul
și fundamental fiind
criteriul polar – acela bazat
pe principiului asemănării în oglindă. Polaritatea
implică, cu necesitate ,
masculinul și femininul.
Această corelație dintre iubire și
heterosexualitate impune ca
definirea iubirii să rămână cea din vechiul DEX, anume ca ,, sentiment de dragoste față de sexul
opus.” Poate fi definită iubirea, drept
dragoste între doi bărbați sau
între două femei, așa cum lasă DEX-ul să
înțelegem?! Dumneavoastră ce părere aveți?
Vasile Anton, Iași, 26 aprilie 2012
A apărut
DEX-ul CORECT POLITIC. Cum a modificat Academia Română definiţiile cuvintelor
"ţigan", "jidan", "homosexualitate" şi
"iubire"
Primul
Dicţionar Explicativ al Limbii Române corect politic a apărut pe piaţă. În
ediţia din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definiţiile considerate
ofensatoare ale unor cuvinte precum "rom", "jidan" sau
"ţigan". Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări
făcute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei
Române şi Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan" de a schimba
felul în care este definit cuvântul "ţigan" în DEX. CNCD le-a
recomandat celor două instituţii să pună în dreptul celei de-a treia definiţii
a cuvântului "ţigan", "epitet dat unei persoane cu
apucături rele", precizarea că acest sens este unul peiorativ. Ediţia din
2012 a DEX-ului respectă această recomandare şi modifică şi alte definiţii
considerate jignitoare sau nepotrivite, în jur de 30 la număr.
Astfel, definiţie
a substantivului "rom", de pildă, este "termen prin care se
autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales
în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată
peiorativă".
Cum au fost făcute schimbările
Monica Busuioc, şefa secţiei de Lexicologie şi Lexicografie a Institutului
"Iorgu Iordan", care se ocupă de realizarea DEX-ului, explică
pentru limba noastră cum au fost făcute
modificările şi în ce constau acestea. "Am făcut această ediţie la
solicitarea CNCD-ului şi ne-am consultat cu reprezentanţi ai comunităţii
romilor, ai comunităţii evreieşti, cu asociaţii care luptă pentru drepturile
homosexualilor. Am făcut o definiţie specială la rom , om și el ca și noi, cuvintele rom şi ţigan fiind sinonime şi nu mai
facem acest lucru. Am schimbat mai multe definiţii referitoare la romi. Acum
una dintre definiţiile cuvântului ţigan nu mai e epitet dat unei persoane cu apucături rele, ci epitet peiorativ dat unei persoane cu comportament necivilizat", explică
cercetătoarea.
În
ediţia din originea DEX-ului, termenul de
"jidan" era încadrat în categoria familiar, nu peiorativ, lucru care
a fost corectat acum, în definiţie fiind specificat faptul că este un cuvânt cu
caracter rasist. "În ediţiile anterioare, jidan era definit drept popular şi peiorativ. În 2009, am armonizat însă
definiţiile din DOOM (Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii
Române) cu cele din DEX, iar în DOOM termenul era definit drept familiar.
Familiar poate fi însă şi de bine, şi de rău", spune Monica Busuioc.
Definiţiile nu fuseseră schimbate din 1975
În ediţie
a DEX-ului a fost modificată şi definiţia unor cuvinte precum homosexualitate, care nu mai este caracterizată acum drept perversiune sexuală, ci sexualitate a unui homosexual. Cuvântul homosexual este, la rândul lui definit drept o persoană care manifestă atracţie
faţă de indivizi de acelaşi sex. "Este bine că s-au făcut aceste
schimbări, definiţiile nu mai fuseseră modificate din anul 1975. Nu este bine
ca dicţionarul să ia atitudine", crede cercetătoarea.
O altă noutate pe care o aduce varianta din 2012 a DEX-ului este explicaţia
dată iubirii, care nu mai este un sentiment de dragoste
faţă de o persoană de sex opus, ci un sentiment de dragoste faţă de o persoană.
Reprezentanţii romilor: "Este un mare pas
înainte"
Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară
"Împreună", care a luptat pentru schimbarea definiţiei
cuvântului ţigan spune că noua ediţie a dicţionarului
este "un mare pas înainte". "Este exprimarea unui deziderat
exprimat la prima adunare a romilor din 1919: Să se schimbe numele de batjocură de ţigan. Trebuia consemnat
faptul că termenul de ţigan este uneori peiorativ şi că, folosindu-l, poţi să
jigneşti. Este o notă de corectitudine lingvistică", apreciază Gelu
Duminică.
Sursa: Gândul ( autor Raluca Ion)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu