În pofida tuturor „viziunilor” politice, sociologice, psihologice ale presei, (de pildă DC News - Bogdan Chirieac suspectează intențiile lui Grindeanu în vacanță parlamentară, ca și cum ar fi intrat în mintea acestuia și i-ar fi citi gândurile, ceea ce este o aberație), despre criza politică a PSD-ului, continui să cred că Programul de guvernare al PSD-ALDE este miza actualei crize politice. Fără îndoială, programul de guvernare a provocat un anume extaz public de vreme ce a fost votat de o majoritate covârșitoare, neașteptată pentru PSD.
Speculațiile pe care le fac diferite trusturi de presă au scopul mai mult sau mai puțin ascuns de a arunca fumigene asupra programului și a-l face uitat de public.
Programul de guvernare este un act politic deosebit de ambițios care urmărea realizarea unei mari opere sociale. Numai că, așa se petrec lucrurile la noi la români, trăind mereu într-un statut de colonie nu suntem în stare să ducem nimic până la capăt, nu suntem în stare să realizăm nimic viabil, cantonăm mereu într-o stare ambiguă a conflictelor absurde și ne complăcem într-o filosofie a neputinței de unde și expresia des uzitată de noi înșine, în sens negativ, devenită zicală universală : la noi ca la nimeni!
Toate proiectele grandioase au fost abandonate - autostrada, spitalele, școlile, reîntoarcerea românilor din bejenie.
Programul de guvernare al PSD-ALDE pe cât este de ambițios, tot atât de repede a fost sabotat. Forțele care concură la sabotarea programului de guvernare la gunoi sunt ample; opoziția ( PNL, PMP, USR, UDMR), sistemul securisto-mafiot, multinaționalele, globaliștii și tehnocrații care așteaptă ca niște hiene la ciolan guvernării.
Electoratul, care a votat programul, l-a uitat , concentrându-și atenția asupra conflictului generat de doi trădători din PSD, VP și SG ( cu certitudine oamenii sistemului ocult care controlează puterea politică în România) cu Dragnea, liderul PSD și autorul programului de guvernare. Din același motrice dintr-un lider politic cu mari perspective , Liviu Dragnea a ajuns un outsider la cheremul lui Iohannis.
Avem în gena noastră psihică meteahna de a pune mâna ca hoții, vorba lui Eminescu pe „câștigul fără muncă”. Din păcate am observa această meteahnă la mulți români. Suntem săraci, dar avem această meteahnă absurdă de a profita de ceva, chiar și de un rahat dacă e posibil să-l obținem pe de-a moaca.
Poate din acest motiv suntem și rămânem săraci. Invidia și ura ne orbește, iar efectul este catastrofal. Invidia și ura, autodistructive în sinele oricărui individ, ne consumă toate energiile creative.
Efectul de bumerang de care vorbeam în cartea mea Cum să scriu un eseu , ne face să învârtim etern în același cerc vicios al neputinței. Invidia , ura față de aproape, câștigul fără muncă generează o formă a plății și răsplății după moralitatea noastră mioritică. Din aceste motive, cred că la noi românii, mai mult decât la alte popoare a căror mers istoric este totuși în spirală ascendentă istoria se repetă aproape fatalist.
Opoziția, forțele oculte și toți profitorii care pescuiesc în apele tulburi vor să moară capra vecinului. Pentru ei nu contează programul ci ciolanul.
Invidia opoziției este atât de mare, îndeosebi la PNL încât ar face orice ca programul PSD să nu se realizeze. Conform autoprogramării psihice negative a mioriticului avem această nefastă dorință distructivă: mai bine să moară capra vecinului, deși e și capra noastră a tuturor decât să guverneze ei. De ce să-i meargă bine PSD-ului când nouă PNL-ului ne merge prost? De ce să nu profităm acum chiar dacă au câștigat alegerile?! E viziunea unui sadism absurd al mioriticului de care niciodată nu ne vom dezbăra. E o mentalitate adânc implantată în psihologia noastră - mentalitate invidiei autodistructive. PNL este atât de sigur că va câștiga acum alegerile electorală încât vrea alegeri anticipate. De programul de guvernare nu mai vorbește nimeni. Din acest motive am mari dubii că programul va mai fi realizat. Este o regulă mioritică devenită o
mentalitate: orice act creativ este demolat Ca în balada Meșterul Manole: ceea ce unii construiesc ziua, alții demolează noaptea.
Noi românii de rând vom fi ca de obicei eternii perdanți. De la extaz la agonie nu-i decât un pas ; avem din nefericire această predispoziția psiho-estetică dacă o pot astfel numi astfel care ne predestinează la suferință și agonie.
Vasile Anton Ieșeanu, 24 iunie 2017,Iași
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu