Faceți căutări pe acest blog

duminică, 29 aprilie 2012

Oglindă oglinjoară cine-i cea mai urâtă femeie din țară? Roberta sau Elena Udrea?!

      










Care este  secretul succesului... în politică? 
             Priviți la cele trei poze și spuneți care este fața adevărată a acestei femei!  Roberta ingenua sau Roberta care s-a urcat în copac?  Îți poți oare închipui că, văzând  o  fată  cu o  figură atât de drăguță și inocentă   să  afli o adevărată  mașteră?   
            Socrate ne avertiza despre   pericolul înșelătorului care permanent ne însoțește, căci înșelătorul   se prezintă   mereu ca mielul blând, dar își ascunde  coarnele  și coada de drac. Poate avea oare această femeie, ceea ce țăranii,spuneau despre unele mașteri de la țară  că ar crește și ar hrăni  la sân  mititei (drăcușori) - dar țăranii  îi  numeau ,,mititei” spre nu a nu le  pomeni numele adevărate  de teamă  de a  nu se întâlni cu ei). 
           Roberta s-a întâlnit  însă cu tartorul  pe care l-a susținut cu mintea ei perversă,  cu  faima de miss  Piggy și mai ales cu numărătoarea  inversă.  Priviți bine la Roberta! Oare nu seamănă cu miss Piggy?  
         Englezii au uneori un umor grosier , dar sunt ai naibii de pătrunzători. Atenție bărbați care de ea vă apropiați!  De departe e trandafir, dar de aproape e doar... știr. 
          N-aș fi crezut niciodată  că o ingenuă  se poate  metamorfoza atât  de repede într-o cotoroanță.  
            Roberta se mărită ... e nuntă-n cartier , dar cine e alesul... rămâne  un mister!  O fi un moroi?! Căci ce bărbat ar  putea să ia de nevastă  pe   miss Piggy?  
           E adevărat că Ion  Creangă a scris ,,Povestea porcului”, confirmând prin asta că există   oameni-porci,  dar  dacă interpretăm  povestea  prin prisma  modernității  am putea să  înțelegem că  porcul era un Făt-Frumos extraterestru, pe care oamenii  acelor vremuri, neavând cultura noastră cosmică,  l-au perceput ca fiind  îmbrăcat  în piele de porc, când de fapt era un echipament  hi-tech sofisticat  de cosmonaut. 
        Roberta nu este  extraterestră , este  pământeancă de-a noastră,  dar, cine știe, poate este urmașa  porcului din povestea lui Creangă...  

Oglindă , oglinjoară , cine-i cea mai urâtă femeie din țară?!...



                   
                                            


         N-aș  fi crezut  niciodată, absolut niciodată  că o  blondă, cum este  Elena Udrea  ar putea să fure  pe față un întreg popor.  Bravo ei, căci vorba populară  ,,de urâtă nu-i frumoasă, dar îi deșteaptă proasta dracului”.  Blonda  asta din  Pleșcoi sau de Buzău, spune ea,   ne-a   tras o țeapă de  milioane de euro,  în timp ce noi  stăteam cu gura căscată la televizor  și ne  holbam  la ...  formele-i de amazoană   și la gențile ei de vedetă.     
          Țeapa care ne-a tras-o UE  sau EU,   îmi amintește de doi  scriitori comici americani, Thomas Cathcart  și Daniel Klein, care   au scris o carte, intitulată  Platon și   ornitorincul intră  într-un bar - mic tratat de     filosdoctică.  Presărată  cu  multe bancuri, probabil în ideea  de a atrage cititorii și spre  filozofie,  fără  vreun  gând ascuns, Doamne  ferește,  de a-și bate  joc de marii gânditori ai lumii cartea spune în mod hazliu niște adevăruri.      
          Pentru cine nu știe!  Thomas Cathcart  și Daniel Klein sunt doi bătrânei  puși pe șotii  (dacă n-o fi murit între timp).  Oricum         glumele lor simpatice vor  rămâne  multă vreme  în această carte.    Cei doi s-au născut la puţin timp după sfârşitul celui de-al  Doilea Război Mondial,  au studiat cot la cot mai întâi la Liceul Needham din Massachusetts şi apoi la Harvard College, de unde au absolvit, în 1961, filosofia. 
            După terminarea studiilor, drumurile lor s-au despărţit pentru o vreme: Tom (cel înalt şi deştept) s-a dedicat muncii caritabile şi asistenţei sociale, în timp ce Daniel (cel scund şi glumeţ care stă pe teancul de cărţi) a lucrat ca scenarist pentru emisiuni umoristice şi concursuri televizate. 



            La pagina 167, cei doi autori vorbesc despre o blondă, care contrar mitului despre blonde,   s-a dovedit   a fi diabolic de   deșteaptă. 
       Într-un cazinou , povestesc cei doi scriitori americani,   doi crupieri, de la masa de zaruri,  se plictiseau de moarte  în așteptarea clienților când   intră  o blondă frumoasă  și  cu forme  apetisante, care le spune:  ,,Cocoșeilor vreau să joc  la o singură aruncare de zaruri, pe suma de 20.000 de dolari! Dar, continuă  ea,  norocul meu  cel mare e numai atunci când joc dezbrăcată. Mama are nevoie de  haine noi,cocoșei.  
          Blonda se dezbracă repede, aruncă zarurile  și strigă  tare: Am câștigat!...  Se îmbracă repede,  își  încasează suma câștigată și pleacă.  Cei doi  se uită unul la celălalt  și primul crupier îl întreabă pe al doilea: Tu te-ai uitat la zaruri? Nu! Credeam că te-ai uitat tu! Cam asta este   pentru noi  Elena Udrea !  O blondă, care a  dat cu zarurile  politice, a încasat potul  cel mare și ne-a lăsat cu buza umflată...  
   Oglindă, oglinjoară cine-i cea mai urâtă femeie din  țară?!...      
                                   
        Vasile Anton, Iași, 29 aprilie 2012                                                    

                                                            

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Video: Butonul de panică sau secretul succesului...








            În ce constă secretul succesului? Videoclipul   de mai sus, ce promovează  un canal de televiziune  belgian,  îmi amintește de succesul exploziv al  regizorului american Orson Welles.                                                                
           În 1939, regizorul celebrului film Cetățeanul Kane  era actor sau regizor la un post de radio unde prezenta o piesă de teatru cu  marțieni,  o dramă SF,  la fel ca romanele științifico fantastice, în vogă pe atunci. 
    Cum  la postul  de radio advers se   făcea publicitate  majoritatea newyorkezilor au schimbat canalul. 
          În acel moment Orson Welles declama retoric: ,,Vin marțienii! Vin marțienii!” 
         Sub psihoza  propagandei  hitleriste   și a  războiului iminent  newyorkezii au intrat în panică. Timp de două zile au  devastat magazinele. Aflând  cine este  autorul stării de   panică,   președintele Roosvelt l-a invitat la Casa Albă,  declarându-i  în cunoscutul  stil al politicienilor americani: ,,D-le Welles, dumneata și cu mine suntem cei mai mari actori ai Americii!” 
             În fond, canalul de televiziune  belgian  nu face  decât  să concentreze, într-un clip alert, viața cotidiană a  începutului de mileniu trei. Este acest clip creativ? Greu de valorizat!  Din punctul meu de vedere, televiziunea  belgiană   exploatează starea psihică a  actualei  generații - accidente de circulație, atacuri teroriste, luare de ostatici, intervenția poliției,  schimburi de focuri, etc. toate sub privirile înmărmurite ale trecătorilor. 
 Iubirea de panică nu este, cred, cea mai bună  creativitate - este mai degrabă un succes facil.        
                         
Vasile Anton,  Iași, 28 aprilie 2012    


Viața la țară, fără Tănase Scatiu...




Foto: Vasile Anton

Mama laptelui...

Foto: Vasile Anton

Biserica și umbra lui Dumnezeu...

Foto: Vasile Anton
  

Viața la țară ... , în 2012, cu același Tănase Scatiu!


Unde ești Duiuliu Zamfirescu  să rescrii  romanul ,,Viața la țară”?  
Foto : Vasile Anton

Un apus de soare ca-n ... ,,Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea

Foto: Vasile Anton

(Sur)prinsă ... la vânat!


Citește în revista Absolut anul 3, numărul 4 - ,,Ultimele vestigii ale epocii de aur” ( autor: Vasile Anton)

Publicație online și  clasică totodată, revista Absolut  intră  pe 

Google cu forța  culturală   tânără și  o direcție etică de      moralizare  a societății românești.

Vasile Anton,Iași, 28 aprilie 2012            

vineri, 27 aprilie 2012

Video: La arat, cu calul, la vie...









Oare unde în Europa se mai fac lucrări chiar pe parcele mici cu calul? Cred că doar România mai conservă tradiția muncii cu animalele deși, nu românii sunt cei mai conservatori, ci englezii! Atunci cum se explică acest paradox românesc?






Vasile Anton, Iași, România,   27 aprilie 2012 

joi, 26 aprilie 2012

Iubirea în noul DEX definită ca o dragoste pedofilă și homosexuală! !


         
        Noul DEX  -   definește  iubirea   drept  un sentiment de dragoste homosexuală sau pedofilă.             
           Pe lângă modificări de sorginte  politică, ca  de pildă   ,,jidan”  și ,,țigan” , noul DEX , ne propune redefinirea Iubirii.  De ce a fost   nevoie să fie  modificate   definițiile,   în  noul  DEX , a cuvintelor ,,jidan”  și ,,țigan”?!  Ei bine, nimănui nu-i place să fie numit la modul peiorativ; e ca o poreclă  jignitoare.   
          Și noi românii ne-am simțit ofensați când un ziarist francez turmentat , drogat sau   băut,  ne-a numit țigani. Dacă  avem mintea lucidă, nu putem să jignim  în mod nemeritat, pe un evreu sau rom. 
         Totuși  asocierea rom-român  deranjează prin faptul că un străin   putea confunda   pe românii cu romii  și pe romi cu români. Dar, până la urmă,  toți suntem făcuți la fel,   după chipul   și asemănarea lui Dumnezeu, cu două mâini,, zece degete,  un cap  cu o gură, un   nas,    doi ochi și   două urechi, două picioare, două  testicule,  un   penis  sau un vagin  și un orificiu anal.                                
         Ceea ce ne diferențiază este culoarea  și comportamentul filogenetic. Dar, până la urmă ,  acestea se estompează  în procesul   integrării și globalizării. Căsătoriile interrasiale au devenit  o realitate determinate de  fenomenul migrației,  a  europenizării și globalizării.                                                                 
           Într-o  societate   au loc mereu  restructurări sociale  și   reorientări   asupra valorizării moralei  și culturii.  Prin urmare, fenomenul sociologic, aflat   în  continuă evoluție,  poate provoca răsturnări naționale,   dacă societatea  română nu va demara   marele efort de a ridica cultura   și spiritualitatea , de la improvizație și manea, la standardul   cultural european.  Multe popoare     au sucombat din cauza asimilărilor culturale negative.                                                                
           Chestiunea  arzătoare  rămâne însă definirea    cuvântului  iubire .  Definiția  iubirii  trebuia  păstrată  ca  fiind  drept   ,,sentiment de dragoste faţă de o persoană de sex opus”  și nu schimbată în  ,,sentiment de dragoste faţă de o persoană.”                                                                                            Fundamental pentru  definirea iubirii  trebuie să rămână   ,,sentimentul de dragoste pentru sexul opus” , nu ,,sentimentul de dragoste pentru o persoană.”  Argumentul de bază îl constituie  faptul  că  majoritatea  relațiilor  erotice sunt  de tip  heterosexual  și doar un procent   de până   la 10 la sută sunt de tip  homosexual. Prin urmare, graba  lingviștilor de a include  în  general, particularul doar pentru a da  satisfacție unei minorități cu orientare sexuală negativă este  o mare eroare. 
         Nota bene, pentru acești lingviști  care  au emis definiții după ureche  și nu au analizat cu simț  de răspundere  și mare  atenție aspectele pe care le   generează  o definiție falsă. Între  homosexuali, fie bărbați sau femei, nu  există  sentimente de dragoste, ci doar atracții  sexuale. Pentru  alte forme ale manifestărilor    erotice  ca cele de tip homosexual,   DEX-ul trebuie să dea definiții separate și nu  să le includă  în   definiția generală a iubirii. Prin   definiția  propusă ,   în această  formă,     lingviștii nu  conferă  homosexualilor  vreo concesie,   ci  definind  iubirea  drept  ,,un sentiment  de dragoste  față de o persoană”,   jignește   majoritatea   care  percepe și   acceptă iubirea ca ,,un sentiment de dragoste  față de o persoană de sex opus”.   Noua definiție  conferă,  pentru pedofili, libertatea de a specula.
         În această ordine de idei,   DEX-ul  trebuia să facă   precizări clare   cu privire la iubire  ca fiind un sentiment ce se manifestă, după pubertate, între adolescenți -  băieți și fete, altfel lasă loc de interpretare  că iubirea ar  fi  și un sentiment paradoxal între un matur și o fată sub 18 ani ca o legătură pedofilă  sau între doi băieți  ori două  fete ca  o relație  homosexuală.                             
           Chiar dacă   biologic  există , la unele  fete (mai multe) și la unii băieți (mai puțini),  maturizarea precoce și  jocul erotic, aceste manifestări sunt patologice  (ies din  comunul manifestărilor  erotice),   nu implică iubirea ci doar  impulsul sexual. În această formă  a  definiției   noul DEX-ul   admite  iubirea  pedofilă  și homosexuală.                                                                               În profunzimea ei definirea corectă a iubirii actuale  trebuie să vizeze implicit  și dreptul, adică   apărarea   prezumtivelor victime. Or , definiția promovată de DEX, lasă loc de întors.                                                               
           Definirea iubirii  de  noul  DEX  admite   ideea  ambiguă a  identității  iubirii și sexualității.  Este oare iubirea  doar  sex?  Iubirea nu este pură sexualitate, cum definește   iubirea noul DEX, ci  implică afectivitatea, admirația, tandrețea, comunicarea,  ascultare,  plăcerea dăruirii, protecția.  Definită  într-o sintagmă iubirea este ,,nebunia în doi sub clar de lună” sau   armonia a sferelor - a  masculinului și femininului.                                                 
           Monica Busuioc, şefa secţiei de Lexicologie şi Lexicografie a Institutului "Iorgu Iordan" care se ocupă de realizarea DEX-ului,  ar fi trebuit să  consulte majoritatea în definirea iubirii, nu   minoritatea!                                                           
           Doar   dacă  doamna în cauză   face  parte   din minoritatea sexuală, atunci e explicabilă  definirea iubirii  drept ,,un sentiment de dragoste pentru o  persoană.”  Cred că, la  definirea iubirii,  trebuiau   implicate  mai multe categorii culturale, nu doar lexicografi  -   un   lingvist-filozof, un  medic  psiholog, un fizician, un chimist, un genetician , un biolog , chiar și un  jurist  și  luate în considerare  definiri ale adolescenților care  pot  intui mai realist  fenomenul erotic decât savanții cu morga lor de atoateștiutori.                                  
            Chiar și  Platon, care a fost prin excelență homosexual  și a   analizat în cele două dialoguri( Banchetul și Phaidros)   iubirea  homosexuală, admite că, iubirea bărbatului și femeii este un ,,lucru divin” , căci iubirea  dintre bărbat și femeie  este  ,,năzuința de a zămisli frumusețe”  și înseamnă  ,,iubire de  nemurire”.                                                                                                           Dincolo de iubirea  heterosexuală,  celelalte  forme de sexualitate   sunt manifestări extremiste   ale eroticului uman  care ies din  ,,,calea de mijloc”, ies din uman  și,  prin urmare, nu pot fi incluse  în definirea iubirii.                       
            Iubirea este  atracția polarităților,  a plusului cu minusul, conform principiului fundamental ce guvernează  materia   - al asemănării în oglindă  - bărbatul și femeia Or, se cunoaște că polii  magnetici  de același sens se resping, în vreme ce opușii  se atrag.  Dar cum  ființa  umană este o  ultima  din scara filogenetică  și   prin urmare este o ființă extremă la care sexualitatea, spre deosebire  de tot  regnul animal,  este permanentă, nu doar în perioadele de rut cum se  întâmplă la animale, există,  în cazul omului,  fără îndoială, manifestări erotice  homosexuale  (în procent mai mare la bărbați).                                                   
              Cum sexul este, pentru ființa umană,  o necesitate  fiziologică  permanentă  de descărcare a tensiunilor nervoase și   mijloc eficace   de  terapie  psihică, sexualitatea  poate fi deturnată spre manifestări extremiste, în absența sexului opus  ca urmare a respingerii culturale  a bărbatului sau a femeii  sau a suprasaturării erotice.   
             Chiar dacă  iubirea  erotică  se   fundamentează,  prin excelență,   pe  satisfacție sexuală și tandrețe , constituindu-se în   fundamentele  psihologice ale  relației de dragoste, aceste două condiționări  fac parte din eroticul heterosexual, nu homosexual la care legătura este una dominant sexuală.                         
              Legătura sexuală  este o legătură foarte slabă.  Iubirea  implică o  legătura erotică puternică - ea are ca dominantă   relația  psihoerotică  ce determină   forma idealizată  despre   sufletul pereche.                                                                
           Prin urmare, adevărata  iubire  este  heterosexuală, ea implică, așa cum remarca, Platon refacerea   ființei  primordiale, androginul, ceea ce în cazul  relației  de tip homosexual  este imposibil.                                                       
           Să nu înțeleagă cineva că am sentimente  xenofobe  față de manifestările homosexuale (homosexualitate  și lesbianism) sau bisexuale, dar nu pot    fi de acord  că  iubirea  poate fi definită  incluzând relațiile de tip homosexual.                                                  Cum  actul  sexual  poate fi repetat  la nesfârșit,  actul în sine  întărește  sentimentul de dragoste.  Între iubire și sexualitate există, fără  îndoială, o interdependență  și intercondiționare  reciprocă, una se fundamentează pe cealaltă. În această situație  trebuiau,  în mod obligatoriu, stabilite  criterii clare  de definire  a iubirii  -  primul   și fundamental  fiind criteriul  polar – acela   bazat  pe  principiului  asemănării în oglindă.  Polaritatea   implică,  cu necesitate , masculinul și femininul. 
             Această  corelație dintre iubire  și   heterosexualitate impune  ca definirea  iubirii  să rămână cea din vechiul DEX, anume ca ,, sentiment de dragoste față de sexul opus.” Poate fi definită iubirea, drept  dragoste  între doi bărbați sau între două femei, așa cum lasă  DEX-ul să înțelegem?! Dumneavoastră ce părere aveți?                                                                 
Vasile Anton, Iași, 26 aprilie 2012  

      A apărut DEX-ul CORECT POLITIC. Cum a modificat Academia Română definiţiile cuvintelor "ţigan", "jidan", "homosexualitate" şi "iubire"
Primul Dicţionar Explicativ al Limbii Române corect politic a apărut pe piaţă. În ediţia din 2012 a DEX-ului, au fost schimbate definiţiile considerate ofensatoare ale unor cuvinte precum "rom", "jidan" sau "ţigan". Modificările au fost realizate ca urmare a unei recomandări făcute de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) Academiei Române şi Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan" de a schimba felul în care este definit cuvântul "ţigan" în DEX. CNCD le-a recomandat celor două instituţii să pună în dreptul celei de-a treia definiţii a cuvântului "ţigan", "epitet dat unei persoane  cu apucături rele", precizarea că acest sens este unul peiorativ. Ediţia din 2012 a DEX-ului respectă această recomandare şi modifică şi alte definiţii considerate jignitoare sau nepotrivite, în jur de 30 la număr.
Astfel, definiţie a substantivului "rom", de pildă, este "termen prin care se autoidentifică membrii unui grup etnic originar din India şi răspândit mai ales în Sudul şi Estul Europei, înlocuind denumirea de ţigan, considerată peiorativă".
http://content.ad20.net/Storage/0_0/blank.gif

Cum au fost făcute schimbările
Monica Busuioc, şefa secţiei de Lexicologie şi Lexicografie a Institutului "Iorgu Iordan", care se ocupă de realizarea DEX-ului, explică pentru  limba noastră   cum au fost făcute modificările şi în ce constau acestea. "Am făcut această ediţie la solicitarea CNCD-ului şi ne-am consultat cu reprezentanţi ai comunităţii romilor, ai comunităţii evreieşti, cu asociaţii care luptă pentru drepturile homosexualilor. Am făcut o definiţie specială la rom , om  și el ca și noi,   cuvintele rom şi ţigan   fiind sinonime şi nu mai facem acest lucru. Am schimbat mai multe definiţii referitoare la romi. Acum una dintre definiţiile cuvântului ţigan  nu mai e epitet dat unei persoane cu apucături rele, ci epitet peiorativ dat unei persoane cu comportament necivilizat", explică cercetătoarea.
În ediţia  din   originea  DEX-ului, termenul de "jidan" era încadrat în categoria familiar, nu peiorativ, lucru care a fost corectat acum, în definiţie fiind specificat faptul că este un cuvânt cu caracter rasist. "În ediţiile anterioare, jidan era definit drept popular şi peiorativ. În 2009, am armonizat însă definiţiile din DOOM (Dicţionarul Ortografic, Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române) cu cele din DEX, iar în DOOM termenul era definit drept familiar. Familiar poate fi însă şi de bine, şi de rău", spune Monica Busuioc.
Definiţiile nu fuseseră schimbate din 1975
În  ediţie a DEX-ului a fost modificată şi definiţia unor cuvinte precum homosexualitate, care nu mai este caracterizată acum drept perversiune sexuală, ci sexualitate a unui homosexual. Cuvântul  homosexual este, la rândul lui definit drept o persoană care manifestă atracţie faţă de indivizi de acelaşi sex. "Este bine că s-au făcut aceste schimbări, definiţiile nu mai fuseseră modificate din anul 1975. Nu este bine ca dicţionarul să ia atitudine", crede cercetătoarea.
O altă noutate pe care o aduce varianta din 2012 a DEX-ului este explicaţia dată iubirii, care nu mai este un sentiment de dragoste faţă de o persoană de sex opus, ci un sentiment de dragoste faţă de o persoană.
Reprezentanţii romilor: "Este un mare pas înainte"
Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei de Dezvoltare Comunitară "Împreună", care a luptat pentru schimbarea definiţiei cuvântului ţigan spune că noua ediţie a dicţionarului este "un mare pas înainte". "Este exprimarea unui deziderat exprimat la prima adunare a romilor din 1919: Să se schimbe numele de batjocură de ţigan. Trebuia consemnat faptul că termenul de ţigan este uneori peiorativ şi că, folosindu-l, poţi să jigneşti. Este o notă de corectitudine lingvistică", apreciază Gelu Duminică.
 Sursa: Gândul ( autor Raluca Ion) 





             

duminică, 22 aprilie 2012

Video: Calul ca o alteță regală

            


         Nu există  un animal mai frumos  și mai maiestos în lumea asta cum e calul. Cred că, dintre toate animalele existente  pe pământ,  calul se aseamănă  cel  mai mult cu omul, mai mult decât maimuțele, în speță cimpanzeii  despre  care   teoriile darwiniste  și evoluționiste  insistă  să ne   dovedească că  ar fi verii noștri primari. 
          Prefer să semăn cu un cal decât cu o maimuță! Prin măreția și  demnitatea sa, prin prestanță și postura sa  impozantă, prin virilitatea și   frumusețea, prin iubirea sa pentru om,  calul este cel mai demn  animal să  fie ruda cea mai apropiată omului, nu maimuța.  Calul are cu adevărat demnitatea și prestanța  unei altețe regale. El impune respect, demnitatea și   putere morală omului. Nu întâmplător  înțelepciunea greacă a  imaginat ființa aceea fabuloasă cu o dublă ființare  -  CENTAURUL  jumătate cal, jumătate om. 

 Dacă   are, cineva,  ceva  împotriva  acestei disertații  îl invit  să comenteze!



        

vineri, 20 aprilie 2012

Video : Lupii din Codrii Pașcanilor




La întoarcerea de la Fălticeni, am oprit, ca de obicei, la codrii Pașcanilor, pentru o haltă mică de ușurarea și ajustare. În pădure, ascunși lângă trunchiul unui copac, patru căței dormeau, visând la laptele cățelei sau poate la ciolan. Apropiindu-mă mi-au simțit prezența. Cum sunt cei mai înverșunați paznici ai teritoriului s-a trezit în ei instinctul de apărare și au început să latre. Așa că am filmat scena și am postat acest Video.






Vasile Anton, IASI, 19 aprilie 2012       

miercuri, 18 aprilie 2012

Video: Kinder Bueno sau disertație împotriva Denisei

 Pe Denisa Bârgău  am aflat-o căutând femei  pe net.   Articolul ei  scris împotriva reclamei 

KINDER BUENO WAMPIR .            

       m-a frapat prin sofismele emise  și m-a determinat să scriu  acest eseu ,,Kinder bueno sau disertație  împotriva Denisei.”              
       Denisa afirmă că  denumirea ciocolatei  Kinder înseamnă copil și deci o ciocolată  ,,destinată , zice ea , prin excelență copiilor”,    nu trebuie  să fie   obiectul reclamei  pentru femei(sic !). 
După logica ei,  o reclamă  a ciocolatei Kinder bueno   reclamă  o reclamă pentru copii  și nu pentru femei   tinere  care  își   așteaptă zburătorul,  un vampir  care  să le soarbă ultima picătură de ciocolată  dulce  de pe buze.                              
  E adevărat  ciocolata Kinder Bueno, realizată de producătorul  italian   Ferrero este , după denumire  -  o combinație   între  cuvântul german Kinder =copil și cuvântul spaniol bueno =bun, gustos) , dar oare   nu se pretează  ca o reclamă twilight - adică o fată   ce se îndrăgostește  de un zburător?  
Din acest motiv, zice  Denisa, ,,mi-e mi se pare un marketing contra naturii.”  Ei bine,   majoritatea  comentatorilor ,  rezonează cu  sofismele  Denisei.  Ea spune că  ,,cei de la  Ferrero  au speculat succesul   pe care  porcăria aia de Twilight l-au avut în rândul fătucilor”   și de aceea au apelat la un film cu un vampir și o femeie în așteptarea marii iubiri -  a iubirii mortale. Cum   Dumnezeu  poate Denisa gândi  doar în clișee?  Cred că de la  o  anumită vârstă  femeile se  plafonează repede.         
 Dar toate fetele,  aflate la stadiul  germinației explozive,  își așteaptă zburătorul. Ion Heliade Rădulescu  a surprins  genial  în  poemul   Zburătorul   comportamentul  fetei aflate în stadiul  beției  hormonale.  
 După cum vorbește despre fătuci , Denisa  a trecut de acel stadiu  a ,,fătucii  în călduri”  și se   erijează în marea preoteasă .   De ce este romanul   Amurg   al scriitoarei Stephenie Meyer  o porcărie ? A uitat Denisa așa repede de Zburătorul lui Ion Heliade Rădulescu?  A  uitat de  stadiul fătucilor  neliniștite?                                                                       
Doar   unul  dintre comentatori  vede dincolo de  sofismele  Denisei  o anume  realitate  și   afirmă că ,,generația twilight  domină planeta și tema reclamei  este perfectă pentru femeile paranoice.”   De ce  este perfectă  pentru   femeile paranoice  și nu și pentru femeile  normale, adică pentru fetele  normale, căci  fetele devin din paranoice   normale, după ce au cunoscut zburătorul.   
Se vede  din cuvântul  lui deja o anume   pornire  misogină , să rezoneze ca un aplaudac cu  elucubrațiile Denisei.  După mintea lui misogină  numai femeile paranoice consumă ciocolata Kinder bueno.  Am crezut că va da  ceva  din el, dar  nu face decât să-și reverse  ura împotriva femeilor  pe care le crede    paranoice   fiindcă s-au dat în  vânt după Twilight. Ca un judecător  absurd el se ridică deasupra acestei  generații twilight ce domină planeta și  numește  reclama Kinder bueno  wampir ,,perfectă pentru femeile paranoice.” Dar el nu a trecut oare printr-un asemenea stadiu  al  fantasticului erotic?                          
Ce urmărește o  reclamă?  Să cuprindă doar un  segment din populație sau se adreseze unui palier cât  mai  larg de posibili cumpărători? Să spună  povestea  lui Hans și Gretel  a fraților  Grimm  sau o poveste cu  o femeie  frumoasă și un zburător.  Fără îndoială  o reclamă cu o femeie   frumoasă, căci    reclama, după opinia noastră  dacă  este sufletul comerțului, atunci  sufletul reclamei este  femeia.                 
O femeie frumoasă, care,    în  fapt  de seară,   în așteptarea   zburătorului,    mănâncă  o ciocolată Kinder bueno   generează o  atracție sporită, căci  tot clenciul reclamei stă în fascinus, adică în ceea  ce ne fascinează  și ceea ce ne fascinează este acest erotic subtil, indus  în inconștient  ca o sugestie de coparticiparea la aventura  erotică, prin  îngurgitarea unui  Kinder bueno.
Reclama   Kinder bueno wampir    e în rezonanță cu starea femeie îndrăgostite; o femeie îndrăgostită  regresează la  stadiul copilăriei  și   drept urmare , ca orice copil   simte nevoia să mănânce ciocolată. Eroticul se asociază cel mai  mult cu spaima, iar a degusta o ciocolată este  ca o  atingere   erotică.                             
Ciocolata fină , aromată   pe lângă  senzația  plăcută  indusă papilelor gustative  de   amar  și  dulce ca un sărut  franțuzesc,    are și   calități  afrodiziace  de senzualitate și  mister.  
Dar  Denisa pentru a-și susține sofismul până la capăt și a da o nuanță  mizerabilă filmului , îl găsește pe tânărul zburător  ca fiind  un  vampir gay. Cum  a ajuns ea la această concluzie e greu de înțeles, căci un vampir gay ar fi vizitat   un tânăr de același sex , nu o femeie   tânără    bântuită  dorințe hormonale așteptându-l.                                                
Reclama în sine cu femeia care, în așteptarea  iubitului, recte   a vampirului zburător,    consumă o ciocolată  Kinder Bueno, după   opinia  noastră    nu este împotriva   naturii, cum crede Denisa.  Împotriva naturii cui?   A copiilor, a femeilor, a bărbaților tineri,  a naturii  umane  sau a naturii în general? Denisa nu ne precizează.
    Dar  și   copii  sunt cel mai adesea  seduși tocmai de acest mister erotic,(privesc pe gaura cheii)  fetele se lasă fascinate și vor să guste plăcerea erotică a ciocolatei , așijderea  bărbații tinerii.  Dacă am fi niște dogmatici  moraliști  extremiști   și  prin asta  implicit  absurzi,   am găsi   în această reclamă care mi se pare chiar rezonabil de cuminte, aluzii evidente despre atracții de tip pedofil, ceea ce ar fi cu adevărat împotriva naturii umane.
Vasile   Anton, Iași,  18.04. 2012